{"id":27932,"date":"2022-01-25T16:29:21","date_gmt":"2022-01-25T13:29:21","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=27932"},"modified":"2022-01-25T16:29:21","modified_gmt":"2022-01-25T13:29:21","slug":"175-de-ani-de-la-nasterea-arhiepiscopului-otto-zardetti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2022\/01\/25\/175-de-ani-de-la-nasterea-arhiepiscopului-otto-zardetti\/","title":{"rendered":"175 de ani de la na\u0219terea Arhiepiscopului Otto Zardetti"},"content":{"rendered":"

Continu\u0103m seria de incursiuni \u00een istoria Arhidiecezei de Bucure\u0219ti cu un medalion aniversar despre Arhiepiscopul Otto Zardetti, semnat de Pr. dr. Petru Ciobanu.<\/em><\/p>\n

Arhiepiscopul Otto Zardetti
\n175 de ani de la na\u0219tere<\/h3>\n

Ceva mai mult de un an, at\u00e2ta a durat p\u0103storirea Arhiepiscopului Otto Zardetti la Bucure\u0219ti. Dar oare din acest motiv s\u0103 fie c\u00e2rmuirea lui mai pu\u021bin important\u0103 dec\u00e2t a altor \u00eent\u00e2ist\u0103t\u0103tori perinda\u021bi \u00een fruntea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucure\u0219ti de-a lungul celor aproape 140 de ani de existen\u021b\u0103 a acesteia? Cu siguran\u021b\u0103 nu, c\u0103ci vorba popular\u0103 spune: Omul sfin\u021be\u0219te locul!<\/em><\/p>\n

Johann Joseph Friedrich Otto Zardetti (botezat cu at\u00e2tea nume dup\u0103 moda timpului) s-a n\u0103scut la 24 ianuarie 1847 (deci cu 12 ani \u00eenainte de Mica Unire a Principatelor Rom\u00e2ne de la 1859), \u00een Elve\u021bia, \u00een localitatea Rorschach, pe malul lacului Konstanz, \u00een cantonul germanofon Sankt Gallen, av\u00e2ndu-i ca p\u0103rin\u021bi pe Joseph Zardetti \u0219i Anna von Bayer, apar\u021bin\u00e2nd clasei \u021b\u0103r\u0103nimii de mijloc. Dup\u0103 studiile primare la \u0219coala din localitatea natal\u0103, \u0219i-a urmat formarea \u00een Austria, la Feldkirh, \u00een \u0219coala \u201eStella Matutina\u201d apar\u021bin\u00e2nd iezui\u021bilor. La \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 16 ani, \u00een 1863, a fost admis \u00een Seminarul mic \u201eSt. Georgen\u201d din Sankt Gallen, nu departe de locurile copil\u0103riei, iar studiile filozofice \u0219i teologice \u0219i le-a f\u0103cut la Universitatea din Innsbruck. \u00cen anul 1869, gra\u021bie calit\u0103\u021bilor sale \u00een ale limbilor str\u0103ine, a fost invitat de episcopul de Sankt Gallen, Karl Johann Greith (1862-1882), s\u0103 participe la lucr\u0103rile Conciliului I din Vatican, la care a luat parte de la deschiderea acestuia \u00een noiembrie 1869 \u0219i p\u00e2n\u0103 la Pa\u0219tele anului urm\u0103tor.<\/p>\n

\u00centors \u00een patrie din Cetatea Etern\u0103, peste c\u00e2teva luni, mai exact la 21 august 1870, a fost hirotonit preot de acela\u0219i episcop Greith, \u00een Catedrala \u201eSf\u00e2ntul Gal \u0219i Sf\u00e2ntul Otmar\u201d din Sankt Gallen, prima liturghie \u00een localitatea natal\u0103, Rorschach, celebr\u00e2nd-o \u00een ziua de duminic\u0103, 28 august. Peste patru luni de la hirotonire, la 21 decembrie, \u0219i-a sus\u021binut doctoratul \u00een teologie la Universitatea din Innsbruck. Revenit \u00een \u021bara natal\u0103, a fost numit profesor la Seminarul mic din Sankt Gallen \u0219i director al bogatei biblioteci aba\u021biale din aceea\u0219i localitate, iar \u00een anul 1876 a primit \u0219i numirea de canonic al catedralei din Sankt Gallen.<\/p>\n

Spirit misionar, av\u00e2nd \u00een spate deja zece ani de slujire preo\u021beasc\u0103, \u00een 1881 a luat drumul Americii, la invita\u021bia Arhiepiscopului de Milwaukee, Michael Heiss, activ\u00e2nd ca profesor de teologie la Seminarul mitropolitan din Wisconsin \u0219i vicar general al Vicariatului Apostolic de Dakota. La 3 octombrie 1889, Papa Leon al XIII-lea l-a numit episcop de St. Cloud, fiind primul p\u0103stor al acestei Biserici locale. Consacrarea episcopal\u0103 a primit-o la 20 octombrie acela\u0219i \u00een an, \u00een biserica m\u0103n\u0103stirii benedictine din Einsiedeln (Elve\u021bia), prin impunerea m\u00e2inilor arhiepiscopului de Oregon, William Hickley Gross, consacrator principal, secondat de episcopul de Sankt Gallen, Augustin Egger, \u0219i de episcopul de Basel \u0219i Lugano, Leonhard Haas.<\/p>\n

\u00cen calitate de episcop de Saint Cloud, s-a str\u0103duit s\u0103 dea o identitate noii realit\u0103\u021bi ecleziastice prin crearea unit\u0103\u021bii \u00eentre parohiile izolate \u00een grupuri mici din cauza specificului lingvistic, a pus bazele Curiei diecezane \u0219i s-a str\u0103duit s\u0103 g\u0103seasc\u0103 preo\u021bi pentru nou \u00eenfiin\u021bata episcopie. Una dintre cele mai mari provoc\u0103ri ale episcopului Zardetti a fost situa\u021bia financiar\u0103 a Diecezei de Saint Cloud, una dintre cele mai s\u0103race din SUA. \u00cens\u0103 numeroasele vizite \u0219i clima neprielnic\u0103 l-au determinat s\u0103-\u0219i exprime dorin\u021ba de a reveni \u00een Europa. Drept urmare, la 14 ianuarie 1894, Papa Leon al XIII-lea l-a numit pe Otto Zardetti Arhiepiscop de Bucure\u0219ti, \u00eens\u0103 abia la 21 noiembrie a ajuns \u00een capitala Rom\u00e2niei, lu\u00e2ndu-\u0219i \u00een posesie dieceza.<\/p>\n

La scurt timp dup\u0103 preluarea conducerii Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucure\u0219ti, Zardetti a c\u00e2\u0219tigat simpatia tuturor, inclusiv a guvernului rom\u00e2n \u0219i a Regelui Carol I, care l-a sus\u021binut \u0219i din punct de vedere financiar. Chiar de la \u00eenceput s-a dedicat cu zel sus\u021binerii \u0219colilor catolice, \u00een special seminarului, exist\u00e2nd chiar un proiect, pus la punct de comun acord cu episcopul Dominic Jaquet de la Ia\u0219i, de a unifica seminariile din Bucure\u0219ti \u0219i Ia\u0219i. \u00cens\u0103 proiectul a r\u0103mas doar pe h\u00e2rtie din cauza opozi\u021biei Consiliului Episcopal al Diecezei de Ia\u0219i. Tot Arhiepiscopului Zardetti i se datoreaz\u0103 \u0219i \u00eenfiin\u021barea Parohiei Catedralei \u201eSf\u00e2ntul Iosif\u201d din Bucure\u0219ti, fapt petrecut la 29 ianuarie 1895, paroh fiind numit Pr. Iosif Baud.<\/p>\n

\"img-20220124-wa0000\"<\/p>\n

Cum am men\u021bionat la \u00eenceput, nu lung\u0103 a fost p\u0103storirea lui Zardetti la Bucure\u0219ti. Motivul poate fi descurajarea \u00een fa\u021ba realit\u0103\u021bilor religioase din Rom\u00e2nia, \u021bar\u0103 \u00een care, dup\u0103 spusele lui, \u201ecatolicii, pentru c\u0103 sunt to\u021bi str\u0103ini, \u0219i cet\u0103\u021benii catolici conteaz\u0103 prea pu\u021bin din cauza religiei lor, nu a na\u021bionalit\u0103\u021bii. Rezult\u0103 de aici c\u0103 o convertire la catolicism este considerat\u0103 ca o renegare a na\u021bionalit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti\u201d. La aceasta se adaug\u0103 \u0219i lipsa resurselor financiare, situa\u021bie nu cu mult diferit\u0103 de realit\u0103\u021bile existente \u00een Dieceza de Saint Cloud. De aceea, la 25 aprilie 1895, Arhiepiscopul Otto Zardetti \u0219i-a prezentat demisia din sediul arhidiecezan de Bucure\u0219ti. La 25 mai acela\u0219i an, Papa Leon al XIII-lea, dup\u0103 ce a v\u0103zut c\u0103 orice insisten\u021b\u0103 ca Zardetti s\u0103-\u0219i continue p\u0103storirea \u00een capitala Rom\u00e2niei este inutil\u0103, i-a acceptat demisia. \u0218i nu a fost doar Papa care-l dorea \u0219i pe mai departe la Bucure\u0219ti. O dorea \u0219i Regele Carol I, care i-a propus \u0219i un ajutor financiar de 25.000 lei, ofert\u0103 venit\u0103 prea t\u00e2rziu, la 20 iunie 1895, c\u00e2nd demisia \u00eei fusese deja acceptat\u0103.<\/p>\n

La 15 iulie 1885, printr-o circular\u0103 adresat\u0103 clerului, Arhiepiscopul demisionar \u00ee\u0219i anun\u021ba turma c\u0103 a renun\u021bat la conducerea Arhidiecezei, c\u0103 Sf\u00e2ntul Scaun i-a acceptat renun\u021barea \u0219i c\u0103 succesor, \u00een calitate de administrator apostolic, \u00eei este episcopul de Ia\u0219i, Dominic Jaquet. Ultima liturghie \u00een Catedrala Sf\u00e2ntul Iosif a celebrat-o la 22 august 1895, cu ocazia \u00eemplinirii a 25 de ani de preo\u021bie, lu\u00e2nd parte la serbare clerul din capital\u0103 \u0219i un mare num\u0103r de credincio\u0219i, \u201enemul\u021bumi\u021bi de plecarea sa. Cu to\u021bii, preo\u021bi, seminari\u0219ti \u0219i credincio\u0219i, sufereau din cauza plec\u0103rii sale\u201d. A doua zi, la 23 august, Otto Zardetti p\u0103r\u0103sea definitiv Rom\u00e2nia. \u00cen scurta sa oprire la Sinaia, a primit din partea Regelui Carol I Ordinul Coroana Rom\u00e2niei \u00een rang de ofi\u021ber.<\/p>\n

Numit, la 12 iunie 1895, episcop titular de Moccisena, vechi sediu episcopal din Capadocia, dup\u0103 ce a p\u0103r\u0103sit Rom\u00e2nia, s-a retras la Roma, activ\u00e2nd \u00een cadrul Curiei pontificale. Aici, \u00een Cetatea Etern\u0103, la v\u00e2rsta de doar 55 de ani, a trecut la cele ve\u0219nice \u00een ziua de 10 mai 1902, fiind a fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een cavoul bisericii m\u0103n\u0103stirii Mehrerau, pe malul lacului copil\u0103riei sale, Konstanz, nu departe de ora\u0219ul austriac Bregenz, la 20 mai 1902, mar\u021bi dup\u0103 Rusalii.<\/p>\n

Ca o concluzie a p\u0103storirii Arhiepiscopului Otto Zardetti la Bucure\u0219ti, sunt elocvente cuvintele canonicului Basilio Laureri, care-l numise \u201eomul providen\u021bial pentru Bucure\u0219ti\u201d.<\/p>\n

Prin \u00eenceputul \u0219i prin sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii sale, Arhiepiscopul Zardetti r\u0103m\u00e2ne str\u00e2ns legat de istoria Rom\u00e2niei: 24 ianuarie, Unirea Principatelor Rom\u00e2ne, \u0219i 10 mai, Ziua Independen\u021bei Rom\u00e2niei.<\/p>\n

 <\/p>\n

Hits: 175<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Continu\u0103m seria de incursiuni \u00een istoria Arhidiecezei de Bucure\u0219ti cu un medalion aniversar despre Arhiepiscopul Otto Zardetti, semnat de Pr. dr. Petru Ciobanu. Arhiepiscopul Otto Zardetti 175 de ani de la na\u0219tere Ceva mai mult de un an, at\u00e2ta a durat p\u0103storirea Arhiepiscopului Otto Zardetti la Bucure\u0219ti. Dar oare din acest motiv s\u0103 fie c\u00e2rmuirea […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":27934,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[277],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27932"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27932"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27932\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27935,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27932\/revisions\/27935"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/27934"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27932"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27932"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27932"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}