\u201e\u00cemi ve\u0163i fi martori” (<\/i>Fap 1,8)<\/i><\/p>\n
Iubi\u0163i fra\u0163i \u015fi surori,<\/p>\n
Aceste cuvinte apar\u0163in ultimului colocviu al lui Isus \u00cenviat cu discipolii s\u0103i, \u00eenainte de a se \u00een\u0103l\u0163a la cer, a\u015fa cum este descris \u00een Faptele Apostolilor: \u201e\u00cens\u0103, c\u00e2nd va veni Duhul Sf\u00e2nt asupra voastr\u0103, voi ve\u0163i primi o putere \u015fi \u00eemi ve\u0163i fi martori \u00een Ierusalim, \u00een toat\u0103 Iudeea \u015fi Samaria \u015fi p\u00e2n\u0103 la marginile p\u0103m\u00e2ntului” (1,8). \u015ei aceasta este \u015fi tema Zilei Mondiale a Misiunilor 2022, care ca \u00eentotdeauna ne ajut\u0103 s\u0103 tr\u0103im faptul c\u0103 Biserica este prin natura sa misionar\u0103. Anul acesta ea ne ofer\u0103 ocazia de a comemora c\u00e2teva anivers\u0103ri relevante pentru via\u0163a \u015fi misiunea Bisericii: cu 400 de ani \u00een urm\u0103, \u00eentemeierea Congrega\u0163iei de Propaganda Fide<\/i> – ast\u0103zi pentru Evanghelizarea Popoarelor – \u015fi, \u00een urm\u0103 cu 200 de ani, a Operei “Sf\u00e2ntul Apostol Petru”, \u00een urm\u0103 cu 100 de ani au ob\u0163inut recunoa\u015fterea de “pontificale”.<\/p>\n
S\u0103 ne oprim asupra acestor trei expresii-cheie care rezum\u0103 cele trei fundamente ale vie\u0163ii \u015fi misiunii discipolilor: \u201e\u00cemi ve\u0163i martori\u201d, \u201ep\u00e2n\u0103 la marginile p\u0103m\u00e2ntului” \u015fi \u201eve\u0163i primi o putere de la Duhul Sf\u00e2nt”.<\/p>\n
Este punctul central, inima \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii lui Isus dat\u0103 discipolilor \u00een vederea misiunii lor \u00een lume. To\u0163i discipolii vor fi martori ai lui Isus gra\u0163ie Duhului Sf\u00e2nt pe care-l vor primi: vor fi constitui\u0163i astfel prin har. Oriunde ar merge, oriunde ar fi. A\u015fa cum Cristos este primul trimis, adic\u0103 misionar al Tat\u0103lui (cf. In<\/i> 20,21) \u015fi, ca atare, este \u201emartorul s\u0103u fidel” (cf. Ap<\/i> 1,5), tot a\u015fa fiecare cre\u015ftin este chemat s\u0103 fie misionar \u015fi martor al lui Cristos. \u015ei Biserica, o comunitate a discipolilor lui Cristos, nu are alt\u0103 misiune dec\u00e2t aceea de a evangheliza lumea, d\u00e2nd m\u0103rturie despre Cristos. Identitatea Bisericii este a evangheliza.<\/p>\n
O recitire de ansamblu mai aprofundat\u0103 ne clarific\u0103 unele aspecte mereu actuale pentru misiunea \u00eencredin\u0163at\u0103 discipolilor de Cristos: \u201e\u00cemi ve\u0163i fi martori”. Forma la plural subliniaz\u0103 caracterul comunitar-eclezial<\/i> al chem\u0103rii misionare a discipolilor. Fiecare botezat este chemat la misiune \u00een Biseric\u0103 \u015fi prin mandatul Bisericii: de aceea misiunea se face \u00eempreun\u0103, nu individual, \u00een comuniune cu comunitatea eclezial\u0103 \u015fi nu din proprie ini\u0163iativ\u0103. \u015ei dac\u0103 exist\u0103 cineva care \u00een vreo situa\u0163ie foarte deosebit\u0103 duce \u00eenainte misiunea evanghelizatoare singur, el o \u00eendepline\u015fte \u015fi va trebui s-o \u00eendeplineasc\u0103 \u00eentotdeauna \u00een comuniune cu Biserica de la care a primit mandat. A\u015fa cum \u00eenv\u0103\u0163a Sf\u00e2ntul Paul al VI-lea \u00een exorta\u0163ia apostolic\u0103 Evangelii nuntiandi<\/i>, document foarte \u00eendr\u0103git de mine: “A evangheliza nu este niciodat\u0103 pentru nimeni un act individual \u015fi izolat, ci profund eclezial. Atunci c\u00e2nd cel mai necunoscut predicator, catehet sau p\u0103stor, \u00een locul cel mai \u00eendep\u0103rtat, predic\u0103 Evanghelia, adun\u0103 mica sa comunitate sau administreaz\u0103 un sacrament, chiar dac\u0103 este singur el \u00eendepline\u015fte un act al Bisericii, \u015fi gestul s\u0103u este cu siguran\u0163\u0103 legat prin raporturi institu\u0163ionale, dar \u015fi prin leg\u0103turi invizibile \u015fi r\u0103d\u0103cini profunde ale ordinii harului, cu activitatea evanghelizatoare a \u00eentregii Biserici” (nr. 60). De fapt, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor Domnul Isus i-a trimis pe discipolii s\u0103i \u00een misiune doi c\u00e2te doi; m\u0103rturia cre\u015ftinilor adus\u0103 lui Cristos are un caracter mai ales comunitar. De aici importan\u0163a esen\u0163ial\u0103 a prezen\u0163ei unei comunit\u0103\u0163i, chiar mici, \u00een a duce misiunea \u00eenainte.<\/p>\n
\u00cen al doilea r\u00e2nd, discipolilor li se cere s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 via\u0163a personal\u0103 \u00een cheie de misiune<\/i>: sunt trimi\u015fi de Isus \u00een lume nu numai pentru a face<\/i> misiunea, ci \u015fi mai ales pentru a tr\u0103i<\/i> misiunea \u00eencredin\u0163at\u0103 lor; nu numai pentru a da<\/i> m\u0103rturie, ci \u015fi mai ales pentru a fi<\/i> martori ai lui Cristos. A\u015fa cum spune Apostolul Paul prin cuvinte cu adev\u0103rat emo\u0163ionante: “Pretutindeni purt\u0103m \u00een trupul nostru moartea lui Isus ca s\u0103 se arate \u015fi via\u0163a lui Isus \u00een trupul nostru” (2Cor<\/i> 4,10). Esen\u0163a misiunii este m\u0103rturisirea lui Cristos, adic\u0103 a vie\u0163ii, p\u0103timirii, mor\u0163ii \u015fi \u00eenvierii din iubire fa\u0163\u0103 de Tat\u0103l \u015fi fa\u0163\u0103 de omenire. Nu este o \u00eent\u00e2mplare c\u0103 apostolii au c\u0103utat un \u00eenlocuitor al lui Iuda \u00eentre cei care, ca \u015fi ei, au fost martori ai \u00eenvierii sale (cf. Fap<\/i> 1,22). Cristos, Cristos \u00eenviat, este Cel pe care trebuie s\u0103-l m\u0103rturisim \u015fi a c\u0103rui via\u0163\u0103 trebuie s-o \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fim. Misionarii lui Cristos nu sunt trimi\u015fi s\u0103 se comunice pe ei \u00een\u015fi\u015fi, s\u0103 arate calit\u0103\u0163ile \u015fi capacit\u0103\u0163ile lor conving\u0103toare sau talentele lor manageriale. \u00cen schimb au onoarea prea\u00eenalt\u0103 de a-l oferi pe Cristos, \u00een cuvinte \u015fi ac\u0163iuni, anun\u0163\u00e2nd tuturor Vestea Bun\u0103 a m\u00e2ntuirii sale cu bucurie \u015fi sinceritate, ca primii apostoli.<\/p>\n
De aceea, \u00een ultim\u0103 analiz\u0103, adev\u0103ratul martor este “martirul”, cel care \u00ee\u015fi d\u0103 via\u0163a pentru Cristos, restituind darul de sine \u00eensu\u015fi pe care l-a oferit el. “Prima motiva\u0163ie pentru a evangheliza este iubirea lui Isus pe care am primit-o, experien\u0163a c\u0103 am fost m\u00e2ntui\u0163i de el care ne determin\u0103 s\u0103-l iubim tot mai mult” (Evangelii gaudium<\/i>, 264).<\/p>\n
\u00cen sf\u00e2r\u015fit, cu privire la m\u0103rturia cre\u015ftin\u0103, r\u0103m\u00e2ne mereu valabil\u0103 observa\u0163ia Sf\u00e2ntului Paul al VI-lea: \u201eOmul contemporan ascult\u0103 cu pl\u0103cere mai mare pe martori dec\u00e2t pe \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori, sau dac\u0103-i ascult\u0103 pe \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori face asta pentru c\u0103 sunt martori” (Evangelii nuntiandi<\/i>, 41). De aceea, este fundamental, pentru transmiterea credin\u0163ei, m\u0103rturia de via\u0163\u0103 evanghelic\u0103 a cre\u015ftinilor. Pe de alt\u0103 parte, r\u0103m\u00e2ne la fel de necesar\u0103 misiunea de a vesti persoana sa \u015fi mesajul s\u0103u. De fapt, acela\u015fi Paul al VI-lea continu\u0103 astfel: \u201eDa, este mereu indispensabil predicarea, aceast\u0103 proclamare verbal\u0103 a unui mesaj. […] Cuv\u00e2ntul r\u0103m\u00e2ne mereu actual, mai ales atunci c\u00e2nd este purt\u0103tor al puterii lui Dumnezeu. Pentru aceasta r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 actual\u0103 axioma Sf\u00e2ntului Paul: \u00abCredin\u0163a depinde de predicare\u00bb (Rom<\/i>10,17): \u00eentocmai Cuv\u00e2ntul ascultat duce la credin\u0163\u0103<\/i>” (ibid.<\/i> 42).<\/p>\n
De aceea, \u00een evanghelizare exemplul de via\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103 \u015fi vestirea lui Cristos merg \u00eempreun\u0103. Unul folose\u015fte pentru cel\u0103lalt. Sunt cei doi pl\u0103m\u00e2ni cu care trebuie s\u0103 respire fiecare comunitate pentru a fi misionar\u0103. Aceast\u0103 m\u0103rturie complet\u0103, coerent\u0103 \u015fi bucuroas\u0103 a lui Cristos va fi cu siguran\u0163\u0103 for\u0163a de atrac\u0163ie pentru cre\u015fterea Bisericii \u015fi \u00een al treilea mileniu. De aceea \u00eendemn pe to\u0163i s\u0103 reia curajul, franche\u0163ea, acea parresia<\/i> a primilor cre\u015ftini, pentru a-l m\u0103rturisi pe Cristos cu cuvinte \u015fi fapte, \u00een fiecare ambient al vie\u0163ii.<\/p>\n2. \u201eP\u00e2n\u0103 la marginile p\u0103m\u00e2ntului” – Actualitatea peren\u0103 a unei misiuni de evanghelizare universal\u0103<\/i><\/h3>\n
\u00cendemn\u00e2ndu-i pe discipoli s\u0103 fie martorii s\u0103i, Domnul \u00eenviat anun\u0163\u0103 unde sunt trimi\u015fi: “\u00een Ierusalim, \u00een toat\u0103 Iudeea \u015fi Samaria \u015fi p\u00e2n\u0103 la marginile p\u0103m\u00e2ntului” (Fap<\/i> 1,8). Reiese foarte clar aici caracterul universal al misiunii discipolilor. Se scoate \u00een eviden\u0163\u0103 mi\u015fcarea geografic\u0103 “centrifug\u0103”, aproape \u00een cercuri concentrice, de la Ierusalim, considerat de tradi\u0163ia iudaic\u0103 drept centru al lumii, la Iudeea \u015fi la Samaria, \u015fi p\u00e2n\u0103 “la marginile p\u0103m\u00e2ntului”. Nu sunt trimi\u015fi s\u0103 fac\u0103 prozelitism, ci s\u0103 vesteasc\u0103; cre\u015ftinismul nu face prozelitism. Faptele Apostolilor ne relateaz\u0103 aceast\u0103 mi\u015fcare misionar\u0103: ea ne d\u0103 o imagine foarte frumoas\u0103 a Bisericii “\u00een ie\u015fire” pentru a \u00eemplini voca\u0163ia sa de a-l m\u0103rturisi pe Cristos Domnul, orientat\u0103 de Providen\u0163a divin\u0103 prin circumstan\u0163ele concrete ale vie\u0163ii. De fapt, primii cre\u015ftini au fost persecuta\u0163i la Ierusalim \u015fi de aceea s-au r\u0103sp\u00e2ndit \u00een Iudeea \u015fi Samaria \u015fi l-au m\u0103rturisit pe Cristos peste tot (cf. Fap<\/i> 8,1.4).<\/p>\n
Ceva asem\u0103n\u0103tor se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een timpul nostru. Din cauza persecu\u0163iilor religioase \u015fi a situa\u0163iilor de r\u0103zboi \u015fi violen\u0163\u0103, mul\u0163i cre\u015ftini sunt constr\u00e2n\u015fi s\u0103 fug\u0103 din \u0163ara lor spre alte \u0163\u0103ri. Suntem recunosc\u0103tori acestor fra\u0163i \u015fi surori care nu se \u00eenchid \u00een suferin\u0163\u0103, ci \u00eel m\u0103rturisesc pe Cristos \u015fi iubirea lui Dumnezeu \u00een \u0163\u0103rile care \u00eei primesc. La asta \u00eei \u00eendemna Sf\u00e2ntul Paul al VI-lea lu\u00e2nd \u00een considerare \u201eresponsabilitatea care revine emigran\u0163ilor \u00een \u0163\u0103rile care \u00eei primesc” (Evangelii nuntiandi<\/i>, 21). De fapt, experiment\u0103m tot mai mult cum prezen\u0163a credincio\u015filor din diferite na\u0163ionalit\u0103\u0163i \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte fa\u0163a parohiilor \u015fi le face mai universale, mai catolice. Prin urmare, \u00eengrijirea pastoral\u0103 a migran\u0163ilor este o activitate misionar\u0103 care nu trebuie neglijat\u0103, care va putea s\u0103-i ajute \u015fi pe credincio\u015fii locali s\u0103 redescopere bucuria credin\u0163ei cre\u015ftine pe care au primit-o.<\/p>\n
Indica\u0163ia \u201ep\u00e2n\u0103 la marginile p\u0103m\u00e2ntului” va trebui s\u0103-i interogheze pe discipolii lui Isus din orice timp \u015fi va trebui s\u0103-i stimuleze mereu s\u0103 mearg\u0103 dincolo de locurile obi\u015fnuite pentru a duce m\u0103rturia despre el. \u00cen pofida tuturor facilit\u0103\u0163ilor datorate progreselor modernit\u0103\u0163ii, exist\u0103 \u015fi ast\u0103zi zone geografice \u00een care \u00eenc\u0103 n-au ajuns misionarii martori ai lui Cristos cu Vestea Bun\u0103 a iubirii sale. Pe de alt\u0103 parte, nu va exista nicio realitate uman\u0103 str\u0103in\u0103 de aten\u0163ia discipolilor \u00een misiunea lor. Biserica lui Cristos era, este \u015fi va fi mereu \u201e\u00een ie\u015fire” spre noile orizonturi geografice, sociale, existen\u0163iale, spre locurile \u015fi situa\u0163iile umane \u201ede grani\u0163\u0103”, pentru a da m\u0103rturie despre Cristos \u015fi despre iubirea sa tuturor b\u0103rba\u0163ilor \u015fi femeilor din orice popor, cultur\u0103, stare social\u0103. \u00cen acest sens, misiunea va fi mereu \u015fi missio ad gentes<\/i>, a\u015fa cum ne-a \u00eenv\u0103\u0163at Conciliul al II-lea din Vatican, pentru c\u0103 Biserica va trebui s\u0103 mearg\u0103 mereu dincolo, dincolo de propriile grani\u0163e, pentru a m\u0103rturisi tuturor iubirea lui Cristos. \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103 a\u015f vrea s\u0103 amintesc \u015fi s\u0103 mul\u0163umesc at\u00e2tor misionari care \u015fi-au dedicat via\u0163a pentru a merge “dincolo”, \u00eentrup\u00e2nd caritatea lui Cristos fa\u0163\u0103 de at\u00e2\u0163ia fra\u0163i \u015fi surori pe care i-au \u00eent\u00e2lnit.<\/p>\n3. \u201eVe\u0163i primi putere de la Duhul Sf\u00e2nt” – A ne l\u0103sa mereu \u00eent\u0103ri\u0163i \u015fi condu\u015fi de Duhul<\/i><\/h3>\n
Anun\u0163\u00e2nd discipolilor misiunea lor de a fi martori ai s\u0103i, Cristos \u00eenviat a promis \u015fi harul pentru o responsabilitate a\u015fa de mare: \u201eC\u00e2nd va veni Duhul Sf\u00e2nt asupra voastr\u0103, voi ve\u0163i primi o putere \u015fi \u00eemi ve\u0163i fi martori” (Fap<\/i> 1,8). Efectiv, conform relat\u0103rii din Faptele Apostolilor, tocmai dup\u0103 cobor\u00e2rea Duhului Sf\u00e2nt asupra discipolilor lui Isus a avut loc prima ac\u0163iune de a-l m\u0103rturisi pe Cristos, mort \u015fi \u00eenviat, cu o vestire kerigmatic\u0103, a\u015fa-numitul discurs misionar al Sf\u00e2ntului Petru adresat locuitorilor din Ierusalim. A\u015fa \u00eencepe era evangheliz\u0103rii lumii din partea discipolilor lui Isus, care erau \u00eenainte slabi, frico\u015fi, \u00eenchi\u015fi. Duhul Sf\u00e2nt i-a \u00eent\u0103rit, le-a dat curaj \u015fi \u00een\u0163elepciune pentru a-l m\u0103rturisi pe Cristos \u00een fa\u0163a tuturor.<\/p>\n
A\u015fa cum \u201enimeni nu poate spune: \u00abIsus este Domnul\u00bb, dec\u00e2t sub ac\u0163iunea Duhului Sf\u00e2nt” (1Cor<\/i>12,3), tot a\u015fa niciun cre\u015ftin nu va putea s\u0103 dea m\u0103rturie deplin\u0103 \u015fi genuin\u0103 despre Cristos Domnul f\u0103r\u0103 inspira\u0163ia \u015fi ajutorul Duhului. De aceea, fiecare discipol misionar al lui Cristos este chemat s\u0103 recunoasc\u0103 importan\u0163a fundamental\u0103 a ac\u0163iunii Duhului, s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eempreun\u0103 cu el \u00een cotidian \u015fi s\u0103 primeasc\u0103 \u00een mod constant for\u0163\u0103 \u015fi inspira\u0163ie de la el. Mai mult, chiar atunci c\u00e2nd ne sim\u0163im obosi\u0163i, nemotiva\u0163i, r\u0103t\u0103ci\u0163i, s\u0103 ne amintim s\u0103 recurgem la Duhul Sf\u00e2nt \u00een rug\u0103ciune, care – vrea s\u0103 subliniez iar\u0103\u015fi – are un rol fundamental \u00een via\u0163a misionar\u0103, pentru a ne l\u0103sa r\u0103cori\u0163i \u015fi \u00eent\u0103ri\u0163i de el, izvor divin inepuizabil de noi energii \u015fi al bucuriei de a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi cu al\u0163ii via\u0163a lui Cristos. “A primi bucuria Duhului este un har. \u015ei este unica for\u0163\u0103<\/i> pe care o putem avea pentru a predica Evanghelia, pentru a m\u0103rturisi credin\u0163a \u00een Domnul” (Mesaj adresat Operelor Misionare Pontificale<\/i>, 21 mai 2020). A\u015fa este Duhul adev\u0103ratul protagonist al misiunii: el d\u0103ruie\u015fte cuv\u00e2ntul potrivit la momentul potrivit \u00een modul potrivit.<\/p>\n
\u00cen lumina ac\u0163iunii Duhului Sf\u00e2nt vrem s\u0103 citim \u015fi anivers\u0103rile misionare din acest an 2022. Instituirea Sfintei Congrega\u0163ii de Propaganda Fide<\/i>, \u00een 1622, a fost motivat\u0103 de dorin\u0163a de a promova mandatul misionar \u00een teritorii noi. O intui\u0163ie providen\u0163ial\u0103! Congrega\u0163ia s-a dovedit crucial\u0103 pentru a face misiunea evanghelizatoare a Bisericii cu adev\u0103rat a\u015fa, adic\u0103 independente de ingerin\u0163ele puterilor lume\u015fti, cu scopul de a constitui acele Biserici locale care arat\u0103 ast\u0103zi at\u00e2ta vigoare. Ne dorim ca, precum \u00een cele patru secole trecute, congrega\u0163ia, cu lumina \u015fi for\u0163a Duhului, s\u0103 continue \u015fi s\u0103 intensifice munca sa \u00een coordonarea, organizarea, animarea activit\u0103\u0163ilor misionare ale Bisericii.<\/p>\n
Acela\u015fi Duh, care conduce Biserica universal\u0103, inspir\u0103 \u015fi b\u0103rba\u0163i \u015fi femei simpli pentru misiuni extraordinare. \u015ei a\u015fa a fost c\u0103 o t\u00e2n\u0103r\u0103 francez\u0103, Pauline Jaricot, a \u00eentemeiat exact \u00een urm\u0103 cu 200 de ani Asocia\u0163ia R\u0103sp\u00e2ndirii Credin\u0163ei; beatificarea sa se celebreaz\u0103 \u00een acest an jubiliar. De\u015fi \u00een condi\u0163ii precare, ea a primit inspira\u0163ia lui Dumnezeu pentru a pune \u00een mi\u015fcare o re\u0163ea de rug\u0103ciune \u015fi colect\u0103 pentru misionari, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t credincio\u015fii s\u0103 poat\u0103 participa activ la misiunea “p\u00e2n\u0103 la marginile p\u0103m\u00e2ntului”. Din aceast\u0103 ideea genial\u0103 s-a n\u0103scut Ziua Mondial\u0103 a Misiunilor pe care o celebr\u0103m \u00een fiecare an, \u015fi a c\u0103rei colect\u0103 f\u0103cut\u0103 \u00een toate comunit\u0103\u0163ile este destinat\u0103 fondului universal cu care papa sus\u0163ine activitatea misionar\u0103.<\/p>\n
\u00cen acest context amintesc \u015fi pe episcopul francez Charles de Forbin-Janson, care a \u00eenceput Opera Copil\u0103riei Sfinte pentru a promova misiunea \u00een r\u00e2ndul copiilor cu motoul \u201eCopiii \u00eei evanghelizeaz\u0103 pe copii, copiii se roag\u0103 pentru copii, copiii \u00eei ajut\u0103 pe copiii din toat\u0103 lumea”; precum \u015fi pe doamna Jeanne Bigard, care a dat via\u0163\u0103 Operei \u201eSf\u00e2ntul Apostol Petru” pentru sprijinirea seminari\u015ftilor \u015fi a preo\u0163ilor din \u0163\u0103ri de misiune. Aceste trei opere misionare au fost recunoscute ca \u201epontificale” tocmai \u00een urm\u0103 cu o sut\u0103 de ani. \u015ei tot sub inspira\u0163ia \u015fi conducerea Duhului Sf\u00e2nt, Fericitul Paolo Manna, n\u0103scut \u00een urm\u0103 cu 150 de ani, a \u00eentemeiat actuala Uniune Misionar\u0103 Pontifical\u0103 pentru a sensibiliza \u015fi a anima la misiune pe preo\u0163i, pe c\u0103lug\u0103ri \u015fi pe c\u0103lug\u0103ri\u0163e \u015fi \u00eentregul popor al lui Dumnezeu. Din aceast\u0103 ultim\u0103 oper\u0103 a f\u0103cut parte \u00eensu\u015fi Paul al VI-lea, care i-a dat recunoa\u015fterea pontifical\u0103. Men\u0163ionez aceste patru opere misionare pontificale pentru marile lor merite istorice, precum \u015fi pentru a v\u0103 invita s\u0103 v\u0103 bucura\u0163i cu ele \u00een acest an special pentru activit\u0103\u0163ile desf\u0103\u015furate \u00een sprijinul misiunii evanghelizatoare \u00een Biserica universal\u0103 \u015fi \u00een cele locale. Doresc ca Bisericile locale s\u0103 poat\u0103 g\u0103si \u00een aceste opere un instrument solid pentru a alimenta spiritul misionar \u00een poporul lui Dumnezeu.<\/p>\n
Iubi\u0163i fra\u0163i \u015fi surori, continui s\u0103 visez Biserica \u00een \u00eentregime misionar\u0103 \u015fi o nou\u0103 perioad\u0103 a ac\u0163iunii misionare a comunit\u0103\u0163ilor cre\u015ftine. \u015ei repet dorin\u0163a lui Moise pentru poporul lui Dumnezeu aflat pe cale: “De-ar fi tot poporul lui Dumnezeu profe\u0163i!” (Num<\/i> 11,29). Da, de-am fi noi to\u0163i \u00een Biseric\u0103 ceea ce suntem \u00een virtutea botezului: profe\u0163i, martori, misionari ai Domnului! Cu for\u0163a Duhului Sf\u00e2nt \u015fi p\u00e2n\u0103 la marginile p\u0103m\u00e2ntului. Maria, Regina misiunilor, roag\u0103-te pentru noi!<\/p>\n
Roma, “Sf\u00e2ntul Ioan din Lateran”, 6 ianuarie 2022, Solemnitatea Epifaniei Domnului.<\/i><\/p>\n
Franciscus<\/b><\/p>\n
Traducere de pr. Mihai P\u0103tra\u015fcu<\/p>\n