{"id":27479,"date":"2021-11-28T15:40:12","date_gmt":"2021-11-28T12:40:12","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=27479"},"modified":"2021-11-28T15:47:06","modified_gmt":"2021-11-28T12:47:06","slug":"cateheze-de-advent-sacramentele-initierii-crestine","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2021\/11\/28\/cateheze-de-advent-sacramentele-initierii-crestine\/","title":{"rendered":"Cateheze de Advent: Sacramentele; Botezul; Ini\u021bierea cre\u0219tin\u0103 a adul\u021bilor; Mirul"},"content":{"rendered":"

Pentru fiecare duminic\u0103 din Advent, Pr. Gabriel Anghel, Responsabilul Oficiului pentru Pastora\u021bia Liturgic\u0103 \u0219i Sacramente al ARCB, propune c\u00e2te o catehez\u0103 despre Sacramentele ini\u021bierii cre\u0219tine, \u00een contextul Anului Pastoral \u201eTemelia vie\u021bii cre\u0219tine – Sacramentele ini\u021bierii cre\u0219tine\u201d \u00een ARCB.<\/p>\n

    \n
  1. \n

    Sacramentele<\/h2>\n<\/li>\n<\/ol>\n

    Ce este un sacrament?<\/strong><\/h3>\n

    Un sacrament sau o tain\u0103 este un semn v\u0103zut, material, palpabil, care ancoreaz\u0103 cu ajutorul sim\u0163urilor noastre sensibile o realitate nev\u0103zut\u0103, harul lui Dumnezeu, necesar pentru m\u00e2ntuirea sufletelor noastre.<\/p>\n

    Sacramentele sunt modurile privilegiate (nu exclusive) prin care Cristos continu\u0103 s\u0103 ne transmit\u0103 \u015fi ast\u0103zi via\u0163a sa. Iar pentru faptul c\u0103 sunt un tezaur at\u00e2t de sensibil \u015fi pre\u0163ios, Cristos a l\u0103sat un custode foarte grijuliu, un garant incoruptibil \u015fi un promotor neobosit al acestui izvor de via\u0163\u0103 \u00een persoana Bisericii.<\/p>\n

    No\u0163iunea de sacrament, a\u0219a cum o cunoa\u015ftem noi ast\u0103zi, s-a cristalizat \u00een urma \u00eent\u00e2lnirii dintre doi termeni: mysterion<\/em>\u015fi sacramentum<\/em>.<\/p>\n

    Din punct de vedere etimologic, cuv\u00e2ntul sacrament<\/em> provine din latinescul sacramentum<\/em> (verbul sacrare<\/em> \u015fi sufixul mentum<\/em>), \u00eensemn\u00e2nd a face sacru<\/em> un lucru sau o persoan\u0103, a le consacra divinit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

    La romani, sacramentum<\/em> avea dou\u0103 sensuri: juridic (garan\u0163ia<\/strong> \u00eencredin\u0163at\u0103 templului de c\u0103tre p\u0103r\u0163ile aflate \u00een proces, care era recuperat\u0103 doar de partea care c\u00e2\u015ftiga, \u015fi \u00eensu\u015fi jur\u0103m\u00e2ntul<\/strong> sacru din timpul procesului) \u015fi militar (jur\u0103m\u00e2ntul de fidelitate<\/strong> al soldatului \u00een fa\u0163a comandantului s\u0103u).<\/p>\n

    \u00cen Orient, termenul mysterion<\/em> avea tot dou\u0103 \u00een\u0163elesuri: \u00een contextul religios, \u00eensemna ansamblul cultului \u015fi doctrinei religiei, iar \u00een context filozofic \u2013 adev\u0103r greu de cunoscut.<\/p>\n

    \u00cen lipsa altui cuv\u00e2nt mai potrivit, Biserica a adoptat cuv\u00e2ntul sacramentum<\/em> pentru a traduce mysterion<\/em> din textele originale ale Noului Testament. Deoarece nu exista o concordan\u0163\u0103 perfect\u0103 \u00eentre grecescul mysterion<\/em> \u015fi sacramentum<\/em>, \u00een traducerea latin\u0103 a Noului Testament, mysterion<\/em> este tradus cu sacramentum<\/em>, dar \u015fi cu forma sa latinizat\u0103, mysterium<\/em>.<\/p>\n

    No\u0163iunea de sacrament<\/em> intr\u0103 \u00een limbajul cre\u015ftin datorit\u0103 lui Tertulian, care la \u00eenceputul secolului al III-lea, a aplicat termenul juridic-militar sacramentum<\/em> la Botez (felix sacramentum aquae nostrae<\/em>) \u015fi Euharistie.<\/p>\n

    Ciprian, Ilariu, Ambroziu, Augustin au preluat cu to\u0163ii termenul sacrament<\/em> de la Tertulian.<\/p>\n

    Timp de 12 secole, Biserica a folosit cuv\u00e2ntul sacrament<\/em> cu un sens mult mai larg, indic\u00e2nd prin el realit\u0103\u0163ile cele mai diverse ale credin\u0163ei \u015fi cultului cre\u015ftin: \u00eentruparea, r\u0103scump\u0103rarea, simbolurile religioase, riturile \u015fi gesturile sacre.<\/p>\n

    P\u0103rin\u0163ii Bisericii, de\u015fi trateaz\u0103 despre toate sacramentele atunci c\u00e2nd resping ereziile, nu fac totu\u015fi o list\u0103 complet\u0103 a sacramentelor.<\/p>\n

    Liste de sacramente apar abia \u00een secolul al XI-lea. Petru Damiani (+1072) ne prezint\u0103 o list\u0103 cu 12 sacramente. Al\u0163i autori propun 2 sacramente (Botezul \u015fi Euharistia). Lista lui Petru Lombardul (+1148), cu cele 7 sacramente, se va impune definitiv.<\/p>\n

    La Conciliul din Lion (1274), biserica greac\u0103 \u0219i cea latin\u0103 vor recunoa\u0219te, de comun acord, dogma celor 7 sacramente.<\/p>\n

    Pentru ce 7 sacramente? Albert cel Mare era \u00eenclinat s\u0103 cread\u0103 c\u0103 sacramentele au fost or\u00e2nduite \u00een num\u0103r de 7 pentru a combate cele 7 vicii capitale. Sf. Toma g\u0103se\u015fte o solu\u0163ie mult mai ampl\u0103, baz\u00e2ndu-se pe analogia dintre via\u021ba natural\u0103 \u0219i supranatural\u0103 a omului. Cre\u0219tinul \u00ee\u0219i dezvolt\u0103 via\u0163a spiritual\u0103, <\/strong>urm\u00e2nd o cale asem\u0103n\u0103toare cu aceea a vie\u0163ii trupe\u015fti<\/strong>: se na\u015fte \u2013 Botezul; ajunge la plin\u0103tatea staturii \u015fi a for\u0163ei sale \u2013 Mirul; se hr\u0103ne\u015fte, p\u0103str\u00e2ndu-\u015fi via\u0163a \u015fi for\u0163ele \u2013 Euharistia, etc.<\/p>\n

    Sacramentul \u2013 semn vizibil, simbol<\/strong><\/h3>\n

    \u00a0<\/strong>De ce sunt necesare semnele? Deoarece Dumnezeu, pentru a se face \u00een\u021beles de oameni, se adapteaz\u0103 la situa\u021bia \u0219i la limbajul acestora. Scria Ioan Gur\u0103 de Aur: \u201eDac\u0103 tu ai fi netrupesc, atunci Dumnezeu \u021bi-ar da daruri netrupe\u015fti, f\u0103r\u0103 \u00eembr\u0103c\u0103minte sensibil\u0103. Dar din moment ce sufletul e unit cu trupul, el \u00ee\u021bi ofer\u0103 daruri spirituale \u00een lucruri sensibile\u201d.<\/p>\n

    Ce este un semn? Origene: \u201eSe vorbe\u0219te de un semn atunci c\u00e2nd prin intermediul a ceea ce se vede, ni se indic\u0103 un alt lucru\u201d.<\/p>\n

    \u0218i o ac\u021biune poate fi un semn. Este vorba despre rit. Dac\u0103 unele rituri vorbesc de la sine (prosternarea), cele mai multe trebuie \u00eenso\u021bite de cuvinte pentru a spune ceva, pentru a le interpreta.<\/p>\n

    Un sacrament este \u0219i un simbol<\/strong>. Cuv\u00e2ntul vine din grecescul symballein<\/em>, care \u00eenseamn\u0103 a reuni. Se realizeaz\u0103 un simbol c\u00e2nd dou\u0103 sau mai multe p\u0103r\u0163i se reunesc pentru a forma o realitate nou\u0103.<\/p>\n

    Sacramentele \u2013 or\u00e2nduite de Isus Cristos<\/strong><\/h3>\n

    E clar, \u00eenainte de Cristos nu au existat sacramentele din accep\u021biunea noastr\u0103. \u00cen Vechiul Testament se \u00eent\u00e2lne\u0219te de c\u00e2teva ori cuv\u00e2ntul sacrament<\/em>, traducerea lui mysterion<\/em>: \u00een Tob<\/em> 12,7 desemneaz\u0103 un secret, \u00een Dan<\/em> 2,18-19.30.47 \u2013 un lucru ascuns \u015fi misterios, \u00een \u00cen\u0163<\/em> 2,22 \u2013 secretele divine, necunoscute \u0219i de nep\u0103truns. Mister mai este numit \u0219i planul lui Dumnezeu de m\u00e2ntuire, promisiunea mesianic\u0103. \u00cen Vechiul Testament, sacramentele-mister erau semne prin care omul percepea ac\u021biunea sacr\u0103. C\u00e2teva semne: sacrificiul, curcubeul, circumcizia, Pa\u0219tele, templul, Cortul Alian\u0163ei, etc.<\/p>\n

    \u00cen Noul Testament, mysterion<\/em> este folosit mai frecvent (Mt<\/em> 13,11; Mc<\/em> 4,11; Lc<\/em> 8,10; 1Cor <\/em>2,7; 13,2; 14,2; Ef<\/em> 6,19…), dar este folosit \u015fi termenul sacramentum<\/em> (Ef<\/em> 1,9; 3,3.9; 5,32; Col<\/em> 1,27; 1Tim<\/em> 3,16…).<\/p>\n

    Dumnezeu salveaz\u0103, a\u015fadar, prin ac\u0163iuni \u015fi semne. Semnele Vechiului Testament au fost \u00eemplinite \u00een Cristos, Sacramentul Tat\u0103lui. Sacrificiul s\u0103u pe cruce a dat na\u015ftere Bisericii, care a devenit sacramentul lui Cristos. Actele principale de cult ale Bisericii sunt sacramentele, manus longa<\/em> Christi<\/em>, prin care omului \u00eei este oferit\u0103 salvarea. Sacramentele nu ar fi semne eficace ale harului dac\u0103 nu \u0219i-ar avea originea \u00een Cristos.<\/p>\n

    Dar de\u0219i este clar c\u0103 toate sacramentele au fost \u00eentemeiate de Cristos, trebuie s\u0103 se fac\u0103 o diferen\u021biere \u00eentre instituirea imediat\u0103<\/strong> (Cristos a stabilit el \u00eensu\u0219i semnifica\u0163ia, eficacitatea \u0219i riturile sacramentelor) \u0219i instituirea mediat\u0103<\/strong> (Cristos a acordat urma\u0219ilor s\u0103i puterea de a determina semnifica\u021bia \u0219i riturile unor sacramente \u00eentemeiate de el). Din prima categorie fac parte Botezul \u0219i Euharistia, c\u0103rora Cristos le-a stabilit materia \u0219i forma, pe care Biserica nu poate s\u0103 le modifice \u00een nici un fel.<\/p>\n

    A\u0219adar, or\u00e2nduirea celor 7 sacramente de c\u0103tre Cristos trebuie \u00een\u021beleas\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu or\u00e2nduirea de c\u0103tre Cristos a Bisericii, marele sacrament al m\u00e2ntuirii, \u0219i cu puterea acordat\u0103 acesteia de a interveni \u00een ceea ce nu constituie substan\u021ba sacramentelor.<\/p>\n

    Fundamente scripturistice pentru fiecare sacrament<\/strong><\/h3>\n

    – Botezul<\/em>: \u201eMerge\u0163i, \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i toate popoarele, botez\u00e2ndu-le…\u201d (Mt<\/em> 28,20).
    \n– Mirul<\/em>: botezul lui Isus \u00een Iordan (In<\/em> 1, 32-33; Fap<\/em> 10,38); boteza\u0163ii din Samaria \u00eel primesc pe Duhul Sf\u00e2nt prin impunerea m\u00e2inilor lui Petru \u015fi Ioan (Fap<\/em> 8,14-17).
    \n– Euharistia<\/em>: Mt <\/em>26,26-29; Mc<\/em> 14,22-25; Lc<\/em> 22,15-20; 1Cor<\/em> 11,23-26.
    \n– Spovada<\/em>: \u201eTot ce ve\u0163i lega… va fi legat…; tot ce ve\u0163i dezlega…\u201d (Mt<\/em> 18,18); \u201eC\u0103rora le ve\u0163i ierta p\u0103catele vor fi iertate; c\u0103rora le ve\u0163i \u0163ine, vor fi \u0163inute\u201d (In<\/em> 20,23).
    \n– Maslul<\/em>: \u201eEste cineva dintre voi bolnav?… Sa cheme preo\u0163ii Bisericii. Rug\u0103ciunea f\u0103cut\u0103 cu credin\u0163\u0103 \u00eel va m\u00e2ntui, iar dac\u0103 a s\u0103v\u00e2r\u015fit p\u0103cate, i se vor ierta\u201d (Iac<\/em> 5,14-16).
    \n– Preo\u0163ia<\/em>: \u00eemplinirea poruncii \u201eFace\u0163i aceasta \u00een amintirea mea\u201d (Lc<\/em> 22,19).
    \n– C\u0103s\u0103toria<\/em>: \u201eDe aceea, omul \u00ee\u015fi va l\u0103sa tat\u0103l \u015fi mama \u015fi se va uni cu so\u0163ia lui \u015fi cei doi vor fi un singur trup… Ceea ce Dumnezeu a unit, omul s\u0103 nu despart\u0103\u201d (Mt<\/em> 19,4-6).<\/p>\n

    \u00a0<\/strong>Materia \u015fi forma sacramentelor<\/strong><\/h3>\n

    \u00a0<\/strong>Biserica a con\u015ftientizat dintotdeauna c\u0103 un sacrament este format din dou\u0103 elemente. P\u0103rin\u0163ii primelor secole f\u0103ceau deosebirea \u00eentre obiect (res<\/em>) \u0219i rug\u0103ciunea care \u00eel sanctifica. Augustin e cel care d\u0103 un ajutor decisiv dezvolt\u0103rii teologiei sacramentelor prin defini\u0163ia: \u201eAccedit verbum at elmentum et fit sacramentum<\/em>\u201d.<\/p>\n

    \u00cen sec. al XII-lea, scolastica a \u00eenlocuit verbum <\/em>\u015fi elementum<\/em> cu materia \u015fi forma, preluate din teoria aristotelic\u0103 a hilemorfismului.<\/p>\n

    – Botezul<\/em>: materia \u2013 apa; forma \u2013\u201eEu te botez \u00een numele Tat\u0103lui, \u0219i al Fiului \u0219i al Sf\u00e2ntului Duh\u201d.
    \n– Mirul<\/em>: materia \u2013 ungerea, crismatio<\/em>; forma \u2013\u201eN.<\/strong>, Prime\u015fte pecetea darului Duhului Sf\u00e2nt\u201d.
    \n– Euharistia<\/em>: materia \u2013 p\u00e2inea \u015fi vinul; forma \u2013 cuvintele consacr\u0103rii.
    \n– Spovada<\/em>: materia \u2013 actele penitentului; forma \u2013 formula dezleg\u0103rii.
    \n– Maslul<\/em>: materia \u2013 uleiul sfin\u0163it; forma \u2013 \u201ePrin aceast\u0103 ungere sf\u00e2nt\u0103 \u015fi prin mila sa prea\u00eendur\u0103toare, s\u0103 te ajute Domnul cu harul Duhului Sf\u00e2nt. Amin. Pentru ca iert\u00e2ndu-\u0163i p\u0103catele, s\u0103 te m\u00e2ntuiasc\u0103 \u015fi s\u0103 te aline cu bun\u0103tate. Amin\u201d.
    \n– Preo\u0163ia<\/em>: materia \u2013 impunerea m\u00e2inilor, f\u0103cut\u0103 \u00een t\u0103cere, asupra fiec\u0103rui candidat, \u00eenainte de rug\u0103ciunea de consacrare; forma \u2013 rug\u0103ciunea consacratorie.
    \n– C\u0103s\u0103toria<\/em>: at\u00e2t materia, c\u00e2t \u015fi forma \u2013 consim\u0163\u0103m\u00e2ntul mirilor.<\/p>\n

    Harul specific fiec\u0103rui sacrament<\/strong><\/h3>\n

    \u00a0<\/strong>Sacramentele, \u00een func\u0163ie de harul conferit, pot fi \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een trei categorii:<\/p>\n

      \n
    1. Sacramentele ini\u0163ierii vie\u0163ii cre\u015ftine: Botezul, Mirul, Euharistia.<\/li>\n
    2. Sacramentele de vindecare: Spovada \u015fi Maslul.<\/li>\n
    3. Sacramentele de slujire: Preo\u0163ia \u015fi C\u0103s\u0103toria.<\/li>\n<\/ol>\n

      Fiecare sacrament este astfel or\u00e2nduit \u00eenc\u00e2t s\u0103 ini\u0163ieze, s\u0103 restaureze sau s\u0103 intensifice via\u0163a lui Cristos \u00een membrele Trupului s\u0103u mistic:<\/p>\n

      – Prin Botez<\/em>, se iart\u0103 p\u0103catul str\u0103mo\u015fesc \u015fi p\u0103catele s\u0103v\u00e2r\u015fite \u00eenainte de botez, omul devenind fiu al lui Dumnezeu.
      \n– Prin sacramentul Mirului<\/em>, omul este \u00eent\u0103rit de cele 7 daruri ale Duhului Sf\u00e2nt, comunic\u00e2ndu-i-se spiritul misionar, pentru a fi martor chiar p\u00e2n\u0103 la proba s\u00e2ngelui.
      \n– Prin Euharistie<\/em>, Cristos ne \u00eent\u0103re\u015fte \u00een lupta vie\u0163ii \u015fi ne conformeaz\u0103 tot mai mult cu sine, preot \u015fi victim\u0103, ca s\u0103 nu mai tr\u0103im pentru noi, ci pentru al\u0163ii, ca fra\u0163i universali.
      \n– Prin Poc\u0103in\u0163\u0103<\/em>, ni se iart\u0103 p\u0103catele f\u0103cute dup\u0103 Botez \u015fi este restaurat\u0103 via\u0163a divin\u0103 \u00een noi, pierdut\u0103 prin p\u0103cat.
      \n– Prin Maslu<\/em>, Cristos ne d\u0103 spiritul s\u0103u, prin care a acceptat crucea, ca s\u0103 avem puterea de a transforma \u00eencercarea \u00een mijloc de sfin\u0163ire.
      \n– Prin Preo\u0163ie<\/em>, sunt ale\u015fi, f\u0103r\u0103 meritul lor, unii din poporul lui Dumnezeu, pentru a deveni asemenea lui Cristos, spre pream\u0103rirea lui Dumnezeu \u015fi m\u00e2ntuirea lumii.
      \n– C\u0103s\u0103toria<\/em> d\u0103ruie\u015fte spiritul nup\u0163ial al lui Cristos, pentru ca cele dou\u0103 creaturi s\u0103 se iubeasc\u0103 a\u0219a cum Isus a iubit Biserica \u0219i s\u0103 aib\u0103 putere s\u0103 \u00eenfrunte \u00eempreun\u0103 problemele specifice st\u0103rii lor.<\/p>\n

      Credin\u0163a \u015fi sacramentele<\/strong><\/h3>\n

      Sacramentele se prezint\u0103 pe 2 planuri: pe de o parte, sunt semne care ne sfin\u0163esc, iar pe de alt\u0103 parte, sunt semne ale venera\u0163iei noastre fa\u0163\u0103 de Dumnezeu. Noi \u00eei aducem cult lui Dumnezeu prin aceste semne, iar Dumnezeu ne r\u0103spunde tot prin aceste vehicule ale harului, sfin\u0163indu-ne. Iat\u0103 de ce, f\u0103r\u0103 credin\u0163\u0103, sacramentele nu au nici o logic\u0103 \u015fi nu pot fi primite fructuos.<\/p>\n

      Conciliul al II-lea din Vatican nume\u015fte sacramentele sacramenta fidei<\/em>, amintind faptul c\u0103 Isus, pentru a s\u0103v\u00e2r\u015fi o minune, punea drept condi\u0163ie credin\u0163a: \u201eCredin\u0163a ta te-a m\u00e2ntuit\u201d (Mt<\/em> 9,22.27-31). Sacramentele, fiind continuarea minunilor, a ac\u0163iunilor salvifice ale lui Isus fa\u0163\u0103 de oameni, presupun neap\u0103rat credin\u0163a \u00een cei care le primesc, altfel nu conduc la m\u00e2ntuire, ci sunt \u201em\u0103rg\u0103ritare aruncate la porci\u201d.<\/p>\n

      Este necesar r\u0103spunsul nostru de credin\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de ini\u0163iativa lui Dumnezeu, care s-a cobor\u00e2t la noi \u015fi ne-a oferit toate mijlocele ca s\u0103 ne m\u00e2ntuim, dar care nu poate obliga pe nimeni s\u0103 se salveze: \u201eF\u0103r\u0103 noi ne-ai creat, Doamne, dar nu ne po\u0163i m\u00e2ntui f\u0103r\u0103 noi\u201d (Sf. Augustin).<\/p>\n

      Angajare \u015fi reflec\u0163ie:<\/strong><\/h3>\n
        \n
      1. Sunt con\u015ftient c\u00e2t sunt de necesare sacramentele pentru vigoarea \u015fi s\u0103n\u0103tatea mea spiritual\u0103?<\/li>\n
      2. \u00cemi dau seama c\u0103 sacramentele ne-au fost l\u0103sate ca un dar ceresc de \u00eensu\u015fi Isus?<\/li>\n<\/ol>\n
        \n
          \n
        1. \n

          Sacramentele ini\u0163ierii cre\u015ftine: Botezul<\/h2>\n<\/li>\n<\/ol>\n

          Termenul \u201eini\u0163iere\u201d provine din latinescul in-ire<\/em> \u0219i semnific\u0103 a \u00eentra \u00een, a merge \u00een\u0103untru. A\u015fadar, ini\u0163ierea cre\u015ftin\u0103 ar \u00eensemna procesul prin care se intr\u0103 \u00een via\u0163a cre\u015ftin\u0103, prin care devenim (nu ne na\u015ftem) cre\u015ftini.<\/p>\n

          Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, exist\u0103 trei sacramente ale ini\u0163ierii cre\u015ftine, c\u00e2te persoane exist\u0103 \u00een Sf\u00e2nta Treime. Aceasta vrea s\u0103 \u00eensemne c\u0103 prin cele trei sacramente intr\u0103m \u00een via\u0163a Preasfintei Treimi:<\/p>\n

          \u2013 prin Botez<\/u> ne na\u015ftem la o via\u0163\u0103 nou\u0103, ca fii ai Tat\u0103lui ceresc \u015fi cet\u0103\u0163eni ai \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei cerurilor;
          \n\u2013 prin Mir<\/u> dob\u00e2ndim plin\u0103tatea roadelor \u015fi glasul Duhului Sf\u00e2nt, ca s\u0103-i putem striga cu entuziasm lui Dumnezeu \u201eAbba, Tat\u0103\u201d (Gal<\/em> 4,6);
          \n\u2013 prin Sf\u00e2nta Euharistie<\/u> ne unim cu Cristos, pentru a putea avea cu adev\u0103rat for\u0163a de a fi fii \u00een Fiul.<\/p>\n

          Ini\u0163ierea cre\u015ftin\u0103, a\u015fadar, nu este o dinamic\u0103 intelectual\u0103, de descoperire, cum se prezenta \u00een religiile misterice, ci o dinamic\u0103 de via\u0163\u0103 \u015fi de d\u0103ruire.<\/p>\n

          Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, o oportunitate deosebit\u0103 de a \u00een\u0163elege \u00eentr-o lumin\u0103 nou\u0103 aceast\u0103 tem\u0103 ne-o ofer\u0103 sinodul convocat anul acesta<\/a> (gr. s\u00fan\u02bdodos<\/em> = \u00eempreun\u0103 pe acela\u015fi drum). Temele frontispiciului \u2013 participare<\/strong>, comuniune<\/strong>, misiune<\/strong> \u2013 corespund celor 3 sacramente fundamentale ale Bisericii: prin Botez ni se d\u0103ruie\u015fte, f\u0103r\u0103 meritul nostru, posibilitatea de participare<\/strong> la via\u0163a aceluia\u015fi Trup; prin Euharistie cre\u015ftem \u00een comuniunea<\/strong> cu Cristos \u015fi cu fra\u0163ii, iar prin Mir suntem trimi\u015fi \u00een misiune<\/strong>, c\u0103ci \u201enu putem s\u0103 nu vorbim despre ceea ce am v\u0103zut \u015fi am auzit\u201d (Fap<\/em> 4,20) \u015fi \u201em\u00e2inile noastre au atins (1In<\/em>1,1)\u201d.<\/p>\n

          Botezul<\/strong><\/h3>\n

          Una dintre cele mai caracterizante nevoi ale omului este aceea de apartenen\u0163\u0103: to\u0163i c\u0103ut\u0103m s\u0103 facem parte dintr-un grup, dintr-o familie, ceva care s\u0103 ne ofere siguran\u0163\u0103 \u015fi c\u0103ldur\u0103. Prin Botez suntem ale\u015fi s\u0103 facem parte din familia lui Dumnezeu. Botezul imprim\u0103 un caracter de ne\u015fters, irepetabil, care atest\u0103 pentru totdeauna c\u0103 suntem copiii lui Dumnezeu. Acest caracter este un dar, \u015fi nu un contract sau certificat pe care \u00eel putem rupe arbitrar. Din aceasta \u00een\u0163elegem natura Bisericii \u00eens\u0103\u015fi: ea este fondat\u0103 nu pe un acord spontan \u00eentre dou\u0103 persoane care au acelea\u015fi sim\u0163\u0103minte, ci pe ac\u0163iunea lui Dumnezeu, care ne atrage prin cuv\u00e2ntul s\u0103u \u015fi prin Botez la via\u0163a sa.<\/p>\n

          Cum putem \u00een\u0163elege aceast\u0103 sete dezinteresat\u0103 a lui Dumnezeu de a ne da via\u0163\u0103? Lu\u00e2nd imaginea p\u0103rin\u0163ilor. P\u0103rin\u0163ii simt o sete inexplicabil\u0103 de a da mai departe ceva din ei, din via\u0163a lor, din ceea ce \u015ftiu. Rezultatul? Copiii! Dumnezeu ne na\u015fte prin Botez.<\/p>\n

          Cuv\u00e2ntul \u201eBotez\u201d deriv\u0103 din grecescul baptizein<\/em>, care \u00eenseamn\u0103 a scufunda<\/em>, a\u015fa cum era ritul \u00een Biserica primar\u0103. Acest sacrament este baza \u00eentregii vie\u0163i cre\u015ftine, poarta \u00eenspre via\u0163a \u00een Duhul Sf\u00e2nt \u015fi spre celelalte sacramente. Prin Botez suntem elibera\u0163i de p\u0103catul str\u0103mo\u015fesc \u015fi de celelalte p\u0103cate f\u0103cute \u00eenainte de Botez, \u015fi suntem ren\u0103scu\u0163i ca fii ai lui Dumnezeu. Devenim membre ale Trupului Mistic al lui Cristos, care este Biserica, \u015fi suntem f\u0103cu\u0163i p\u0103rta\u015fi la misiunea lui.<\/p>\n

          Botezul este primul \u015fi cel mai trebuincios sacrament, pentru c\u0103 f\u0103r\u0103 el nu putem accede \u00een via\u0163a Trupului lui Cristos, dup\u0103 cum o spune foarte clar M\u00e2ntuitorul: \u201eDac\u0103 cineva nu se na\u015fte din ap\u0103 \u015fi Duh, nu poate s\u0103 intre \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu\u201d (In<\/em> 3,5).<\/p>\n

          Ritualul Botezului, cel mai dezvoltat ritual al vreunui sacrament, vorbindu-ne numai prin acest fapt de importan\u0163a sa incomensurabil\u0103, este plin de semne \u015fi simboluri. S\u0103 le exemplific\u0103m, pentru a \u00een\u0163elege efectul lor asupra vie\u0163ii noastre.<\/p>\n

            \n
          1. Prin Botez, ni se schimb\u0103 apartenen\u0163a<\/u>, adic\u0103 devenim ai lui Dumnezeu. Care este semnul sensibil care indic\u0103 acest fapt? La \u00eenceputul ritului, dup\u0103 salut \u015fi \u00eentreb\u0103rile adresate p\u0103rin\u0163ilor \u015fi na\u015filor, preotul, apoi \u00een\u015fi\u015fi p\u0103rin\u0163ii \u015fi na\u015fii traseaz\u0103 pe fruntea copilului semnul Sfintei Cruci. Crucea este semnul distinctiv al cre\u015ftinului, un sigiliu pus pe fruntea cre\u015ftinului care atest\u0103 c\u0103 suntem \u201eproprietatea\u201d lui Dumnezeu: \u201ea\u0163i fost \u00eensemna\u0163i cu sigiliul \u00een Duhul Sf\u00e2nt, cel promis\u201d (Ef<\/em> 1, 13; 2Cor<\/em> 1,21-22). Crucea ne identific\u0103 \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu \u015fi ne ap\u0103r\u0103 de moarte, dac\u0103 ne amintim episodul ie\u015firii din Egipt. Israeli\u0163ii \u015fi-au \u00eensemnat u\u015forii u\u015filor cu s\u00e2ngele mielului pascal, ca Dumnezeu s\u0103-i identifice \u015fi s\u0103-i fereasc\u0103 de moarte. Cre\u015ftinul se identific\u0103 \u015fi se ap\u0103r\u0103 de moartea ve\u015fnic\u0103 tot prin s\u00e2ngele Mielului, de data aceasta nu \u00eentins pe u\u015fori, ci \u00eentins \u015fi simbolizat de cruce.<\/li>\n
          2. Prin Botez, Cristos ne elibereaz\u0103<\/u> de sub puterea r\u0103ului. Exist\u0103 o ungere \u00eenaintea botezului mai pu\u0163in \u00een\u0163eleas\u0103. Dup\u0103 lecturi, rug\u0103ciunea credincio\u015filor \u015fi invocarea ajutorului tuturor sfin\u0163ilor, sub forma unei minilitanii, urmeaz\u0103 rug\u0103ciunea de exorcism (eliberare de sub prinsoarea r\u0103ului \u015fi a p\u0103catului str\u0103mo\u015fesc), iar mai apoi copilul este uns pe piept cu undelemnul catecumenilor: \u201eEu te ung cu untdelemnul m\u00e2ntuirii, iar Cristos s\u0103 te \u00eent\u0103reasc\u0103 cu puterea sa\u2026\u201d Dup\u0103 cum lupt\u0103torii antici se ungeau cu untdelemn ca s\u0103 scape de priza du\u015fmanilor, la fel, acest untdelemn simbolizeaz\u0103 for\u0163a lui Cristos, care ne ajut\u0103 s\u0103 ne eliber\u0103m din prinsoarea mor\u0163ii \u015fi a p\u0103catului.<\/li>\n
          3. Botezul produce \u00een noi o schimbare a loialit\u0103\u0163ii<\/u>. \u00cen ritualul Botezului, toat\u0103 adunarea, \u00een numele propriu \u015fi \u00een numele copilului, pronun\u0163\u0103 de 3 ori lep\u0103darea de Satana, de faptele lui \u015fi trufia lui \u015fi, de asemenea, de 3 ori credin\u0163a \u00een Tat\u0103l, Fiul \u015fi Duhul Sf\u00e2nt. Este ca un jur\u0103m\u00e2nt de credin\u0163\u0103, necesar din cauza concupiscen\u0163ei omului.<\/li>\n
          4. Un al 4-lea efect \u00eel reprezint\u0103 rena\u015fterea \u015fi re\u00eennoirea<\/u>: \u201eel ne-a m\u00e2ntuit prin baia rena\u015fterii \u015fi re\u00eennoirii Duhului Sf\u00e2nt\u201d (Tit<\/em> 3,5). Simbolismul este \u015fi mai puternic c\u00e2nd Botezul se face prin imersiune complet\u0103, nu doar prin turnare. Intrarea \u00een ap\u0103 simbolizeaz\u0103 moartea pentru omul vechi \u015fi ie\u015firea pe partea cealalt\u0103 ca om nou, purificat, ren\u0103scut. Multe baptisterii din trecut chiar aveau form\u0103 de s\u00e2n matern, pentru a puncta \u015fi mai bine simbolismul na\u015fterii, de data aceasta ca fii ai Bisericii \u015fi ai lui Dumnezeu.<\/li>\n
          5. Nou botezatul devine co-p\u0103rta\u015f al misiunii lui Cristos de \u00eemp\u0103rat, profet \u015fi preot<\/u> (da, suntem to\u0163i preo\u0163i, profe\u0163i \u015fi \u00eemp\u0103ra\u0163i \u00een virtutea Botezului nostru). Ce semn indic\u0103 acest lucru? \u00cen trecut, regii, ca semn de \u00eenvestitur\u0103, erau un\u015fi pe cre\u015ftet cu untdelemn. Neo-botezatul este uns pe cre\u015ftet cu Crism\u0103, aceasta fiind cea de-a doua ungere din cadrul Botezului. Aceea\u015fi Crism\u0103 mai este folosit\u0103 apoi doar la 2 sacramente: la Mir, c\u00e2nd suntem reconfirma\u0163i ca profe\u0163i \u015fi trimi\u015fi s\u0103 vorbim cu puterea Duhului Sf\u00e2nt despre Dumnezeu, \u015fi la Preo\u0163ie, c\u00e2nd botezatul care vrea s\u0103 se conformeze mai intim Marelui Preot prime\u015fte ungerea pe palme, simbol c\u0103 are \u00een m\u00e2inile sale plin\u0103tatea puterii sacramentale a lui Cristos \u00een ac\u0163iune. Episcopul prime\u015fte \u015fi el, \u00een timpul consacr\u0103rii, ungerea cu Crism\u0103 pe cap, reconfirmare a misiunii \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti a lui Cristos, de a conduce.<\/li>\n
          6. Despuierea de omul vechi \u015fi \u00eembr\u0103carea cu Cristos<\/u> este un alt efect al Botezului: \u201eTo\u0163i c\u00e2\u0163i a\u0163i fost boteza\u0163i \u00een Cristos v-a\u0163i \u00eembr\u0103cat \u00een Cristos\u201d (Gal<\/em> 3,27). Care este semnul sensibil al acestui fapt? Primirea h\u0103inu\u0163ei albe: \u201eN., ai devenit o f\u0103ptur\u0103 nou\u0103 \u015fi ai fost \u00eembr\u0103cat cu Cristos. Aceast\u0103 hain\u0103 alb\u0103 s\u0103 fie semnul demnit\u0103\u0163ii tale\u2026\u201d \u00cen trecut, simbolismul era \u015fi mai frapant, \u00eentruc\u00e2t candidatul la Botez se dezbr\u0103ca complet \u015fi intra gol \u00een ap\u0103, urm\u00e2nd ca dup\u0103 ce ie\u015fea s\u0103 \u00eembrace aceast\u0103 hain\u0103 nou\u0103, alb\u0103, pe care o purta o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u015fi pe care o depunea la picioarele altarului \u00een Duminica alb\u0103.<\/li>\n
          7. Neofit \u00eenseamn\u0103 nou luminat (fos-fotos <\/em>\u00een limba greac\u0103 \u00eenseamn\u0103 lumin\u0103; \u00een limba noastr\u0103 avem foto, fosfor, fotosintez\u0103, etc.). Un al efect al Botezului ar fi deci iluminarea<\/u>. Care este simbolul acestui fapt \u00een ritualul Botezului? \u00cenm\u00e2narea lum\u00e2n\u0103rii de Botez, aprins\u0103 de la lum\u00e2narea pascal\u0103. Dac\u0103 ne amintim ritualul din noapte de Pa\u0219ti, c\u00e2nd se poart\u0103 lum\u00e2narea pascal\u0103 \u00een procesiune \u00een biseric\u0103, preotul c\u00e2nt\u0103 \u201elumina lui Cristos\u201d, apoi lum\u00e2n\u0103rii pascale \u00eei este dedicat preconiul, laus cerei<\/em>. Acea lum\u00e2nare \u00eel simbolizeaz\u0103 pe \u00eensu\u015fi Cristos, care rupe \u00eentunericul mor\u0163ii \u015fi al p\u0103catului. Apoi, \u00een aceea\u015fi noapte de Pa\u0219ti, lum\u00e2narea pascal\u0103 este scufundat\u0103 \u00een apa de Botez, simboliz\u00e2nd faptul c\u0103 Isus d\u0103 fertilitate apei, pentru a na\u015fte noi fii Bisericii. Aprinz\u00e2nd lum\u00e2narea de Botez de la lum\u00e2narea pascal\u0103 ni se spune c\u0103 lumina \u00een sufletul botezatului se na\u015fte \u015fi se \u00eentre\u0163ine aprins\u0103 de la lumina lui Cristos, \u201elumin\u0103 spre luminarea neamurilor\u201d (Lc<\/em> 2,32).<\/li>\n
          8. Un alt efect al Botezului ar fi deschiderea<\/u> spre comuniunea, comunicarea cu Tat\u0103l. Ultimul rit explicativ din cadru Botezului, Efata<\/em> (deschide-te), tocmai acest lucru vrea s\u0103 ni-l fac\u0103 prezent. Preotul atinge urechile \u015fi buzele copilului, care reprezint\u0103 func\u0163iile senzoriale esen\u0163iale \u00een comunicare. Asupra copilului este invocat harul de a asculta cu bucurie cuv\u00e2ntul Tat\u0103lui \u015fi la r\u00e2ndul s\u0103u s\u0103 \u00ee\u015fi m\u0103rturiseasc\u0103 credin\u0163a, vorbind lui Dumnezeu \u015fi despre Dumnezeu. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor este faptul c\u0103 acest rit Efata<\/em> se \u00eent\u00e2mpl\u0103 chiar \u00eenaintea rug\u0103ciunii \u201eTat\u0103l nostru\u201d. Prin Botez, devenim cu adev\u0103rat copiii lui Dumnezeu \u015fi ne putem adresa lui cu toat\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163irea, numindu-l \u201eTat\u0103l nostru\u201d.<\/li>\n<\/ol>\n

            Angajare \u015fi reflec\u0163ie:<\/strong><\/h3>\n
              \n
            1. Sunt con\u0219tient c\u0103 prin Botez sunt ren\u0103scut la o via\u0163\u0103 nou\u0103, aceea de fiu al lui Dumnezeu \u015fi al Bisericii?<\/li>\n
            2. \u00cen\u0163eleg ce implica\u0163ii practice au pentru via\u0163a mea simbolurile \u015fi riturile de la Botez?<\/li>\n<\/ol>\n
              \n
                \n
              1. \n

                Ini\u0163ierea cre\u015ftin\u0103 a adul\u0163ilor\u00a0<\/span><\/h2>\n<\/li>\n<\/ol>\n

                Marea majoritate a cre\u015ftinilor a auzit cel pu\u0163in o dat\u0103 \u00een via\u0163\u0103 c\u00e2t de fascinant, grandios \u015fi plin de via\u0163\u0103 era ritualul principal al Bisericii primelor secole, care era celebrat \u00een noaptea de Pa\u015fti, \u015fi anume ini\u0163ierea \u00een via\u0163a cre\u015ftin\u0103, prin primirea celor 3 sacramente: Botezul, Mirul, \u015fi la sf\u00e2r\u015fit, Euharistia.<\/p>\n

                Conciliul Vatican al II-lea dorit s\u0103 readuc\u0103 la via\u0163\u0103 acest ritual grandios, care nu a \u00eencetat s\u0103 existe \u00een tradi\u0163ia oriental\u0103. Dup\u0103 o lung\u0103 consultare \u015fi o atent\u0103 c\u00e2nt\u0103rire, a ap\u0103rut mai \u00eent\u00e2i Ritualul botezului copiilor<\/em> (1969), Ritualul Mirului sau Confirma\u0163iunii<\/em> (1971) \u015fi ca o \u00eencununare, Ritualul Ini\u0163ierii cre\u015ftine a adul\u0163ilor<\/em> (1972).<\/p>\n

                De ce este important acest Ritual?<\/h3>\n

                Pentru c\u0103 poate servi drept o bun\u0103 m\u0103rturie de tr\u0103ire \u015fi (re)descoperire a credin\u0163ei pentru ceilal\u0163i credincio\u015fi ai unei comunit\u0103\u0163i, cum s-a verificat \u00een cazul unor \u0163\u0103ri precum Italia sau Statele Unite. Mare parte dintre adul\u021bii zilelor noastre nu se simt hr\u0103ni\u021bi de credin\u021ba pe care au primit-o drept mo\u0219tenire, nu fac leg\u0103tura \u00eentre aceasta si via\u021ba lor \u015fi nu cred ca ea ar putea s\u0103 aduc\u0103 vreun r\u0103spuns \u00eentreb\u0103rilor lor, vreo consolare a\u0219tept\u0103rilor lor. Din aceast\u0103 cauz\u0103, catehizarea prin reflec\u0163ii \u015fi c\u0103ut\u0103ri intelectuale nu mai reu\u015fe\u015fte s\u0103 ating\u0103 partea cea mai intim\u0103 din suflet.<\/p>\n

                Ini\u0163iind Sinodul de anul acesta, Papa identifica trei riscuri majore<\/a> la care este supus\u0103 Biserica: formalismul <\/em>(a prefera structura \u00een detrimentul omului), imobilismul<\/em> (de ce s\u0103 facem altceva sau altcumva? Mereu s-a f\u0103cut a\u015fa!) \u015fi intelectualismul<\/em>. Intelectualismul \u00eenseamn\u0103 a te raporta la credin\u0163\u0103 preponderent prin prisma cuno\u015ftin\u0163elor teoretice, a intelectului. Or, via\u0163a nu se reduce doar la cunoa\u015ftere. Este mult mai mult! Aceast\u0103 mentalitate aduce dup\u0103 sine riscul de a crede c\u0103 doar cultura \u015fi cunoa\u015fterea mai pot salva credin\u0163a, uit\u00e2nd, de fapt, c\u0103 Biserica nu este un grup de studiu sau o structur\u0103 rece, ci un trup viu, animat de Duhul Sf\u00e2nt. Un cre\u015ftin nu are nevoie at\u00e2t de a-i fi transmise cuno\u0219tin\u021be \u2013 necesare \u015fi ele, indubitabil \u2013 , ci mai degrab\u0103, m\u0103rturii de via\u0163\u0103. Iar acest drum minunat de ini\u0163iere cre\u015ftin\u0103 poate servi \u00eentr-un mod excelent drept exemplu de entuziasm \u00een c\u0103utarea \u015fi \u00een tr\u0103irea vie\u0163ii cre\u015ftine.<\/p>\n

                Acest Ritual al ini\u0163ierii cre\u015ftine (tradus \u015fi \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi publicat \u00een 2008) este destinat adul\u0163ilor necre\u015ftini, adic\u0103 acelora care, auzind vestindu-se misterul lui Cristos, ajuta\u0163i de harul Duhului Sf\u00e2nt care le deschide inima, \u00eel caut\u0103 pe Dumnezeul cel viu \u015fi pornesc pe drumul credin\u0163ei \u015fi al convertirii \u00een mod con\u015ftient \u015fi liber. Astfel, vor primi ajutor spiritual \u00een preg\u0103tirea lor \u015fi, la timpul cuvenit, vor primi cu folos sacramentele.<\/p>\n

                Structura ritualului ini\u0163ierii cre\u015ftine a adul\u0163ilor:<\/h3>\n
                  \n
                1. \n

                  Timpul precatecumenatului<\/strong><\/h4>\n<\/li>\n<\/ol>\n

                  –\u00a0 Durata: variabil\u0103
                  \n–\u00a0 Nume: \u201eprecatecumeni\u201d sau \u201esimpatizan\u0163i\u201d
                  \n–\u00a0 Timp de evanghelizare
                  \n–\u00a0 Timp al credin\u0163ei \u015fi convertirii ini\u0163iale
                  \n–\u00a0 Posibilitatea unui rit de primire a simpatizan\u0163ilor
                  \n–\u00a0 Comunitatea \u015fi p\u0103storii sunt invita\u0163i s\u0103 se roage<\/p>\n

                  Prima treapt\u0103:<\/u><\/em> Ritul admiterii la catecumenat<\/em><\/p>\n

                    \n
                  1. \n

                    Timpul catecumenatului<\/strong><\/h4>\n<\/li>\n<\/ol>\n

                    –\u00a0 Durata: de la un an la mai mul\u0163i ani
                    \n–\u00a0 Nume: catecumeni
                    \n–\u00a0 Timp de catehez\u0103
                    \n–\u00a0 Timp al schimb\u0103rii mentalit\u0103\u0163ii \u015fi moravurilor, al m\u0103rturiei vie\u0163ii \u015fi a profesiunii de credin\u0163\u0103
                    \n–\u00a0 Comunitatea particip\u0103 la celebr\u0103rile prev\u0103zute
                    \n–\u00a0 M\u0103rturia na\u015filor despre catecumeni \u015fi interogarea candida\u0163ilor
                    \n–\u00a0 Rituri deosebite: intrarea \u00een biseric\u0103, celebrarea Cuv\u00e2ntului, exorcisme minore, binecuv\u00e2nt\u0103ri, trasarea semnului Sfintei Cruci pe fruntea candida\u0163ilor, corespondent ritului care se face la \u00eenceputul botezului copiilor, invitarea afar\u0103 a catecumenilor \u00eenainte de Ofertoriu, pentru c\u0103 ei \u00eenc\u0103 nu pot participa la Euharistie.<\/p>\n

                    A 2-a treapt\u0103:<\/u><\/em> Ritul alegerii sau al \u00eenscrierii numelui<\/em><\/p>\n

                    III. Timpul preg\u0103tirii din Postul Mare<\/strong><\/h4>\n

                    –\u00a0 Durata: Postul Mare
                    \n–\u00a0 Nume: ale\u015fi
                    \n–\u00a0 Timp de purificare \u015fi iluminare spiritual\u0103
                    \n–\u00a0 Scrutine (Duminica a III-a, a IV-a \u015fi a V-a din Postul Mare)
                    \n–\u00a0 \u00cenm\u00e2narea Crezului (\u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2na dup\u0103 primul scrutin) \u015fi a rug\u0103ciunii Tat\u0103l nostru (\u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2na dup\u0103 al 3-lea scrutin)
                    \n–\u00a0 Rituri din S\u00e2mb\u0103ta Mare ca preg\u0103tire pentru Vigilia pascal\u0103 (Restituirea \u2013recitarea\u2013 Crezului, Effata<\/em>, alegerea numelui cre\u015ftin, prima ungere cu untdelemnul catecumenilor pe piept)<\/p>\n

                    A 3-a treapt\u0103:<\/u><\/em> Celebrarea sacramentelor ini\u0163ierii cre\u015ftine \u00een noapte de Pa\u015fti <\/em>(dup\u0103 omilie: litania tuturor sfin\u0163ilor, binecuv\u00e2ntarea apei de botez, renun\u0163area la Satana, ungerea cu untdelemnul catecumenilor dac\u0103 nu s-a f\u0103cut, botezul prin turnare sau scufundare, \u00eenm\u00e2narea hainei albe, a lum\u00e2n\u0103rii, celebrarea Mirului; se omite Crezul, fiind \u00eenlocuit de tripla renun\u0163are la Satana \u015fi tripla profesiune de credin\u0163\u0103; rug\u0103ciunea credincio\u015filor, Liturghia \u00een mod obi\u015fnuit, care culmineaz\u0103 cu primirea pentru prima dat\u0103 a Euharistiei din partea neofi\u0163ilor)<\/p>\n

                      \n
                    1. \n

                      Timpul mistagogiei<\/strong><\/h4>\n<\/li>\n<\/ol>\n

                      –\u00a0 Durata: Timpul pascal
                      \n–\u00a0 Nume: neofi\u0163i
                      \n–\u00a0 Timp al experien\u021bei sacramentelor primite \u015fi vie\u0163ii comunitare
                      \n–\u00a0 Liturghii pentru neofi\u0163i cu participarea comunit\u0103\u0163ii locale<\/p>\n

                      a)<\/strong> Primul timp, care \u00eel angajeaz\u0103 pe candidat \u00een cercetare, e dedicat de Biseric\u0103 evangheliz\u0103rii \u015fi \u201eprecatecumenatului\u201d \u015fi se termin\u0103 cu intrarea \u00een ordinul catecumenilor.<\/p>\n

                      b)<\/strong> Al doilea timp, care \u00eencepe cu intrarea \u00een catecumenat \u015fi poate dura mai mul\u0163i ani, e dedicat catehezei \u015fi riturilor care o \u00eenso\u0163esc \u015fi se termin\u0103 \u00een ziua alegerii.<\/p>\n

                      c)<\/strong> Al treilea timp, mult mai scurt, care \u00een mod obi\u015fnuit coincide cu preg\u0103tirea din timpul Postului Mare pentru solemnitatea pascal\u0103 \u015fi pentru sacramente, este dedicat purific\u0103rii \u015fi ilumin\u0103rii interioare. \u00cen acest timp se face o preg\u0103tire spiritual\u0103 mai intens\u0103, care are mai mult un caracter de reflec\u0163ie spiritual\u0103 dec\u00e2t de catehez\u0103, \u015fi este orientat\u0103 spre purificarea inimii \u015fi a min\u0163ii prin revizuirea propriei vie\u0163i \u015fi prin poc\u0103in\u0163\u0103.<\/p>\n

                      \u201eScrutinele\u201d, care se celebreaz\u0103 solemn \u00een a III-a, a IV-a \u015fi a V-a Duminic\u0103 din Postul mare, au rolul de a scoate la lumin\u0103 ceea ce este slab, bolnav, gre\u015fit \u00een inima celor ale\u015fi pentru a fi vindecat \u015fi ceea ce este bun, s\u0103n\u0103tos, sf\u00e2nt, spre a fi \u00eent\u0103rit. (Se impune ca lecturile folosite s\u0103 fie din Anul A, pentru a corespunde temelor baptismale din Ioan: samariteana (apa) \u00een a 3-a Duminic\u0103 din Postul Mare; orbul din na\u015ftere (lumina), \u00een a 4-a Duminic\u0103 \u015fi \u00eenvierea lui Laz\u0103r (via\u0163a) \u00een a 5-a Duminic\u0103.)<\/p>\n

                      Un pas important sunt \u201econsemn\u0103rile\u201d (\u00eenm\u00e2n\u0103rile), prin care Biserica \u00eencredin\u0163eaz\u0103 celor ale\u015fi str\u0103vechile formule ale credin\u0163ei \u015fi rug\u0103ciunii, adic\u0103 Simbolul (Crezul) \u015fi Rug\u0103ciunea Domneasc\u0103 (Tat\u0103l nostru), care \u00ee\u015fi propun iluminarea lor.<\/p>\n

                      d)<\/strong> Ultimul timp, ce se \u00eentinde pe toat\u0103 durata timpului pascal, e destinat \u201emistagogiei\u201d, adic\u0103 experien\u0163ei cre\u015ftine \u015fi culegerii primelor roade spirituale \u015fi, de asemenea, stabilirii leg\u0103turilor din ce \u00een ce mai str\u00e2nse cu comunitatea credincio\u015filor.<\/p>\n

                      \u00cen acest proces de ini\u0163iere, 2 sunt elementele fundamentale: Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu,<\/u> pe de o parte, \u015fi procesul de convertire-credin\u0163\u0103,<\/u> pe de alt\u0103 parte. Devenim cre\u015ftini pentru c\u0103 ne atrage Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, care a fost proclamat, primit \u015fi celebrat. Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu introduce, \u00eenso\u0163e\u015fte \u015fi urmeaz\u0103 fiecare etap\u0103 din itinerariul de ini\u0163iere cre\u015ftin\u0103: este primul anun\u0163 al precatecumenatului; devine aprofundare a revela\u0163iei \u015fi tradi\u0163iei ecleziale \u00een faza catecumenatului, \u015fi se transform\u0103 \u00een mistagogie \u00een ultima etap\u0103 a ini\u0163ierii.<\/p>\n

                      \u015ei \u00een ceea ce prive\u015fte credin\u0163a, aceasta nu e niciodat\u0103 presupus\u0103: a crede este un eveniment care se na\u015fte \u201ede sus\u201d, din ac\u0163iunea Duhului Sf\u00e2nt \u00een noi \u015fi din ascultarea vie a Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu (Rom<\/em> 10,17). OICA (Ordo initiationis christianae adultorum<\/em>) este atent s\u0103 sublinieze c\u0103 credin\u0163a nu este numai ceva la nivel intelectual, dar e convertire \u015fi via\u0163\u0103. Drumul propus, cu diferitele etape \u015fi celebr\u0103ri ale sale, exprim\u0103 con\u015ftiin\u0163a Bisericii c\u0103 numai Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu primit, \u00een\u0163eles \u015fi tr\u0103it poate s\u0103 introduc\u0103 \u00een misterul credin\u0163ei \u015fi al sacramentelor. Aprofundarea credin\u0163ei nu face superflu\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015firea actului sacramental, prin care ini\u0163ierea ajunge la culmea sa. Tema conduc\u0103toare a \u00eentregului OICA este aceasta: de la Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu se ajunge la liturgie \u015fi la sacramentele Bisericii.<\/p>\n

                      Angajare \u015fi reflec\u0163ie:<\/strong><\/h3>\n
                        \n
                      1. Dac\u0103 ar trebui s\u0103 trecem \u015fi noi prin precatecumenat, catecumenat \u015fi tot procesul de ini\u0163iere cre\u015ftin\u0103, oare abia atunci ne-am da seama ce mare comoar\u0103 am primit \u00een mod gratuit \u015fi nemeritat?<\/li>\n
                      2. Sunt con\u015ftient de rolul \u015fi puterea Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu, care m\u0103 atrage la credin\u0163\u0103 \u015fi la sacramente?<\/li>\n<\/ol>\n
                        \n
                          \n
                        1. \n

                          Mirul<\/h2>\n<\/li>\n<\/ol>\n

                          Ce este Mirul sau Confirma\u0163iunea?<\/strong><\/h3>\n

                          \u00a0<\/strong>Mirul sau Confirma\u021biunea este un sacrament prin care Sf\u00e2ntul Duh \u00eei \u00eent\u0103re\u015fte pe boteza\u0163i cu darurile sale (\u00een\u021belepciunea, \u00een\u021belegerea, sfatul, t\u0103ria, \u015ftiin\u021ba, evlavia, frica de Dumnezeu), ca s\u0103 poat\u0103 m\u0103rturisi cu t\u0103rie credin\u021ba cre\u0219tineasc\u0103.<\/p>\n

                          De ce se nume\u015fte a\u015fa?<\/strong><\/h3>\n

                          Se nume\u0219te Mir (gr. Myron= <\/em>ungere, ulei parfumat) datorit\u0103 ritului s\u0103u esen\u021bial, care este ungerea. Se nume\u0219te Confirma\u021biune, deoarece confirm\u0103 \u0219i \u00eent\u0103re\u0219te harul baptismal.<\/p>\n

                          \u00cempreun\u0103 cu Botezul \u0219i Euharistia, sacramentul Mirului formeaz\u0103 ansamblul \u201esacramentelor ini\u021bierii cre\u0219tine\u201d, a c\u0103ror unitate trebuie p\u0103strat\u0103. A\u0219adar, cre\u015ftinii trebuie s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 primirea acestui sacrament este necesar\u0103 pentru des\u0103v\u00e2r\u0219irea filia\u0163iunii baptismale. \u00centr-adev\u0103r, \u201eprin sacramentul Mirului sunt lega\u021bi mai des\u0103v\u00e2r\u0219it de Biseric\u0103, sunt \u00eent\u0103ri\u021bi cu o putere special\u0103 a Duhului Sf\u00e2nt \u0219i, prin aceasta, au obliga\u021bia mai strict\u0103 de a r\u0103sp\u00e2ndi \u0219i de a ap\u0103ra, prin cuv\u00e2nt \u0219i fapt\u0103, credin\u021ba, ca adev\u0103ra\u021bi martori ai lui Cristos\u201d (LG<\/em> 11).<\/p>\n

                          Noul Testament scoate foarte bine \u00een eviden\u0163\u0103 faptul c\u0103 Duhul Sf\u00e2nt l-a asistat pe Cristos \u00een \u00eendeplinirea misiunii sale mesianice. C\u0103ci Isus, dup\u0103 ce a primit botezul lui Ioan, l-a v\u0103zut pe Duhul Sf\u00e2nt cobor\u00e2nd asupra sa (Mc<\/em> 1,10), care a \u015fi r\u0103mas asupra lui (In<\/em> 1,32). Tot de c\u0103tre acest Duh a fost \u00eendemnat ca, bizuindu-se pe prezen\u0163a \u015fi ajutorul s\u0103u, s\u0103-\u015fi \u00eenceap\u0103 activitatea public\u0103 de trimis al lui Dumnezeu. Pe c\u00e2nd \u00eenv\u0103\u0163a cu mult folos poporul din Nazaret, a l\u0103sat s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 despre el vorbea profe\u0163ia lui Isaia: \u201eDuhul Domnului este asupra mea\u201d (Lc<\/em> 4,17-21).<\/p>\n

                          Apoi, a promis ucenicilor s\u0103i c\u0103 Duhul Sf\u00e2nt \u00eei va ajuta \u015fi pe ei s\u0103-\u015fi poat\u0103 m\u0103rturisi credin\u0163a cu \u00eendr\u0103zneal\u0103, chiar \u00een fa\u0163a persecutorilor (Lc<\/em> 12,12). \u00cen ajunul p\u0103timirii, i-a asigurat pe apostoli c\u0103 \u00eel va trimite de la Tat\u0103l pe Duhul adev\u0103rului (In<\/em> 15,26), care avea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu ei \u00een veci (In<\/em> 14,16) \u015fi s\u0103 le vin\u0103 \u00een ajutor spre a da m\u0103rturie despre el (In<\/em> 15,26). Apoi, dup\u0103 ce a \u00eenviat din mor\u0163i, Cristos f\u0103g\u0103duie\u015fte apropiata cobor\u00e2re a Duhului Sf\u00e2nt: \u201eVe\u0163i primi putere de la Duhul Sf\u00e2nt, care va cobor\u00ee peste voi \u015fi \u00eemi ve\u0163i fi martori\u201d (Fap<\/em> 1,8; Lc<\/em> 24,49).<\/p>\n

                          \u00centr-adev\u0103r, la s\u0103rb\u0103toarea Rusaliilor, Duhul Sf\u00e2nt coboar\u0103 \u00een chip minunat asupra apostolilor aduna\u0163i laolalt\u0103, \u00eempreun\u0103 cu Maria, mama lui Isus; atunci au fost umplu\u0163i de Duhul Sf\u00e2nt (Fap<\/em> 2,4) a\u015fa \u00eenc\u00e2t, aprin\u015fi de suflul divin, vesteau faptele minunate ale lui Dumnezeu. Apostolul Petru a ar\u0103tat c\u0103 Duhul cobor\u00e2t asupra lor este un dar al vremurilor mesianice (Fap<\/em> 2,17-18). Atunci, cei care au crezut \u00een urma predic\u0103rii apostolilor au fost boteza\u0163i \u015fi au primit ei \u00een\u015fi\u015fi darul Duhului Sf\u00e2nt (Fap<\/em> 2,38). Din acel moment, apostolii, \u00eemplinind voin\u0163a lui Cristos, \u00eemp\u0103r\u0163eau celor de cur\u00e2nd boteza\u0163i, prin impunerea m\u00e2inilor (Fap<\/em> 8,15-17; 19,5), darul Duhului, care des\u0103v\u00e2r\u015fea \u00een ei harul Botezului. A\u015fa se face c\u0103, \u00een Scrisoarea c\u0103tre Evrei, \u00eentre primele elemente ale ini\u0163ierii cre\u015ftine este amintit\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura despre Botez \u015fi despre impunerea m\u00e2inilor (Evr<\/em> 6,2). Aceast\u0103 impunere a m\u00e2inilor, dup\u0103 tradi\u0163ia catolic\u0103, este considerat\u0103 \u00eenceputul sacramentului Confirma\u0163iunii, care perpetueaz\u0103 \u00een Biseric\u0103 harul Rusaliilor.<\/p>\n

                          \u00cen felul acesta, se vede rolul specific al Confirma\u0163iunii \u00een ini\u0163ierea sacramental\u0103 prin care credincio\u015fii, ca membre vii ale lui Cristos, prin Botez \u015fi, totodat\u0103, prin Confirma\u0163iune \u015fi Euharistie, sunt \u00eencorpora\u0163i \u00een el \u015fi devin asemenea lui. \u00cen Botez, cei de cur\u00e2nd veni\u0163i la credin\u0163\u0103 primesc iertarea p\u0103catelor, adop\u0163iunea fiilor lui Dumnezeu \u015fi semnul distinctiv al lui Cristos, prin care sunt primi\u0163i \u00een s\u00e2nul Bisericii \u015fi devin p\u0103rta\u015fi chiar de la \u00eenceput la preo\u0163ia M\u00e2ntuitorului (1Pt<\/em> 2,5.9). Prin sacramentul Confirma\u0163iunii, cei ren\u0103scu\u0163i prin Botez primesc Darul inefabil, pe \u00eensu\u015fi Duhul Sf\u00e2nt, care le d\u0103ruie\u015fte o putere deosebit\u0103 \u015fi \u00eei \u00eensemneaz\u0103 cu pecetea indelebil\u0103 \u015fi irepetabil\u0103 a acestui sacrament, fiind, \u00een felul acesta, tot mai str\u00e2ns uni\u0163i cu Biserica \u015fi angaja\u0163i \u00een mod deosebit s\u0103 apere credin\u0163a prin cuvintele \u015fi faptele lor, ca adev\u0103ra\u0163i martori ai lui Cristos. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, Confirma\u0163iunea este \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu Euharistia, \u00eentruc\u00e2t credincio\u015fii care au fost \u00eensemna\u0163i la sf\u00e2ntul Botez \u015fi Mir, particip\u00e2nd la Euharistie, se \u00eencorporeaz\u0103 pe deplin \u00een trupul mistic al lui Cristos.<\/p>\n

                          Este recomandat ca Sf\u00e2ntul Mir s\u0103 se confere \u00een cadrul Liturghiei, spre a ar\u0103ta c\u00e2t mai clar leg\u0103tura acestui sacrament cu \u00eentreaga ini\u0163iere cre\u015ftin\u0103, care \u00ee\u015fi are punctul culminant \u00een \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea cu Trupul \u015fi S\u00e2ngele lui Cristos. Din acest motiv, cre\u015ftinii care primesc Sf\u00e2ntul Mir s\u0103 participe \u015fi la Sf\u00e2nta \u00cemp\u0103rt\u0103\u015fanie, c\u0103ci astfel se des\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte ini\u0163ierea cre\u015ftin\u0103. Celebrarea Mirului este inserat\u0103 \u00een timpul Liturghiei \u00eentre Liturgia Cuv\u00e2ntului \u015fi prezentarea darurilor, cu care \u00eencepe Liturgia Euharistic\u0103.<\/p>\n

                          Structura ritului: <\/strong><\/h3>\n

                          –\u00a0 Liturgia Cuv\u00e2ntului
                          \n–\u00a0 Prezentarea candida\u0163ilor \u00een fa\u0163a episcopului
                          \n–\u00a0 Omilia sau cuv\u00e2ntarea episcopului
                          \n–\u00a0 Re\u00eennoirea promisiunilor de la Botez (sau profesiunea de credin\u0163\u0103)
                          \n–\u00a0 Invita\u0163ie la rug\u0103ciune adresat\u0103 poporului \u015fi impunerea m\u00e2inilor de c\u0103tre episcop \u015fi preo\u0163ii de la altar asupra candida\u0163ilor, \u00eenso\u0163it\u0103 de o rug\u0103ciune prin care se cere rev\u0103rsarea Duhului Sf\u00e2nt
                          \n–\u00a0 Miruirea (sau ungerea frun\u0163ii candidatului cu sf\u00e2ntul mir \u015fi formula sacramental\u0103: N., prime\u015fte pecetea darului Duhului Sf\u00e2nt<\/em>) \u015fi un gest de pace (nu mai este prev\u0103zut\u0103 atingerea obrazului candidatului \u2013 Deinde leviter eum alapam caedit, dicens: Pax tecum<\/em> \u2013 Palma u\u015foar\u0103 pe obraz era un gest prietenesc, un fel de a zice: \u201eHai, curaj, du-te!\u201d)
                          \n–\u00a0 Rug\u0103ciunea universal\u0103
                          \n–\u00a0 Liturgia Euharistic\u0103 cu binecuv\u00e2ntarea final\u0103 proprie<\/p>\n

                          Sintetiz\u00e2nd, Ritualul Mirului ne conduce la ideea c\u0103 boteza\u0163ii, elibera\u0163i de sclavia p\u0103catului \u015fi deveni\u0163i fii adoptivi ai lui Dumnezeu, prin ac\u0163iunea Duhului Sf\u00e2nt, care a lucrat prin elementul sacramental al apelor baptismale, sunt preg\u0103ti\u0163i s\u0103 fac\u0103 un pas \u00eenainte \u015fi se lase ajuta\u0163i \u00een via\u0163a de credin\u0163\u0103 de M\u00e2ng\u00e2ietorul \u00eempreun\u0103 cu darurile sale, a\u015fa cum se arat\u0103 \u00een rug\u0103ciune: \u201eDumnezeule atotputernic, Tat\u0103l Domnului nostru Isus Cristos, care din ap\u0103 \u015fi Duh Sf\u00e2nt ai dat via\u0163\u0103 nou\u0103 acestor copii ai t\u0103i, eliber\u00e2ndu-i de jugul p\u0103catului, Doamne, tu \u00eensu\u0163i trimite-l asupra lor pe Duhul Sf\u00e2nt, M\u00e2ng\u00e2ietorul; d\u0103ruie\u015fte-le duhul \u00een\u0163elepciunii \u015fi al \u00een\u0163elegerii, duhul sfatului \u015fi al puterii, duhul cuno\u015ftin\u0163ei \u015fi al piet\u0103\u0163ii \u015fi umple-i pe ei cu duhul temerii de Dumnezeu, prin Cristos, Domnul nostru\u201d.<\/p>\n

                          Cele \u015fapte daruri ale Duhului Sf\u00e2nt numite \u00een text corespund, \u00een esen\u0163\u0103, celor indicate de Isaia \u00een profe\u0163ia sa despre Mesia: \u201e\u00cen ziua aceea, o ml\u0103di\u0163\u0103 va ie\u015fi din tulpina lui Iese \u015fi un vl\u0103star se va ridica din r\u0103d\u0103cinile lui. Se va odihni peste el Duhul Domnului: duhul \u00een\u0163elepciunii \u015fi al \u00een\u0163elegerii, duhul sfatului \u015fi al t\u0103riei, duhul \u015ftiin\u0163ei \u015fi al fricii de Domnul\u201d (Is<\/em>11,1-3). Darurile din lista profetului sunt numai \u015fase; Septuaginta \u015fi Vulgata au tradus \u00een dou\u0103 moduri ultima manifestare a Duhului Sf\u00e2nt, mai \u00eent\u00e2i cu \u201eevlavie\u201d \u015fi apoi cu \u201efrica de Dumnezeu\u201d \u015fi astfel au ap\u0103rut cele \u015fapte daruri. Lista lui Isaia \u00eens\u0103 nu se vrea o clasificare exhaustiv\u0103 a darurilor Duhului Sf\u00e2nt, care sunt nenum\u0103rate \u015fi inclasificabile, ci promisiunea unei plin\u0103t\u0103\u0163i cu care Domnul \u00eei cople\u015fe\u015fte pe ale\u015fii s\u0103i.<\/p>\n

                          Angajare \u015fi reflec\u0163ie:<\/strong><\/h3>\n
                            \n
                          1. Sunt con\u0219tient c\u0103 Dumnezeu vrea s\u0103 m\u0103 atrag\u0103 \u015fi mai intim \u00een via\u0163a sa prin Sf\u00e2ntul Mir?<\/li>\n
                          2. M-am g\u00e2ndit vreodat\u0103 serios c\u0103 Duhul Sf\u00e2nt m\u0103 \u00eent\u0103re\u015fte \u015fi m\u0103 entuziasmeaz\u0103 s\u0103 \u00eemi tr\u0103iesc comuniunea cu Tat\u0103l, cu Fiul \u015fi cu ceilal\u0163i fra\u0163i, Biserica?<\/li>\n<\/ol>\n

                            Hits: 861<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

                            Pentru fiecare duminic\u0103 din Advent, Pr. Gabriel Anghel, Responsabilul Oficiului pentru Pastora\u021bia Liturgic\u0103 \u0219i Sacramente al ARCB, propune c\u00e2te o catehez\u0103 despre Sacramentele ini\u021bierii cre\u0219tine, \u00een contextul Anului Pastoral \u201eTemelia vie\u021bii cre\u0219tine – Sacramentele ini\u021bierii cre\u0219tine\u201d \u00een ARCB. Sacramentele Ce este un sacrament? Un sacrament sau o tain\u0103 este un semn v\u0103zut, material, palpabil, care […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":27480,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[346,24],"tags":[353,142,354],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27479"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27479"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27479\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27483,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27479\/revisions\/27483"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/27480"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27479"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27479"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27479"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}