Pe data de 2 noiembrie, Pomenirea tuturor credincio\u0219ilor r\u0103posa\u021bi, Sf\u00e2ntul P\u0103rinte Papa Francisc a prezidat Sf\u00e2nta Liturghie \u00een Cimitirul Militar Francez din Roma.<\/p>\n
La sosirea sa, Papa a a\u0219ezat flori albe pe unele morminte \u0219i s-a recules \u00eentr-un moment de rug\u0103ciune la un morm\u00e2nt anonim. Apoi, \u00eenainte de a ajunge la altar, a salutat un grup de copii cu membri ai familiei.<\/p>\n
Omilia Sf\u00e2ntului P\u0103rinte:<\/p>\n
\u00cemi vine \u00een minte o scriere, la u\u0219a unui mic cimitir, \u00een nord: \u201eTu care treci, g\u00e2nde\u0219te-te la pa\u0219ii t\u0103i, iar dintre pa\u0219ii t\u0103i, g\u00e2nde\u0219te-te la ultimul pas\u201d.<\/p>\n
Tu care treci.<\/em> Via\u021ba este o c\u0103l\u0103torie, suntem cu to\u021bii pe drum. Noi to\u021bi, dac\u0103 vrem s\u0103 facem ceva \u00een via\u021b\u0103, suntem pe drum. Care nu este o plimbare, nici m\u0103car un labirint, nu, este un drum<\/em>. Pe drum, trecem prin fa\u021ba at\u00e2tor fapte istorice, \u00een fa\u021ba at\u00e2tor situa\u021bii dificile. \u0218i chiar \u0219i prin fa\u021ba cimitirelor. Sfatul acestui cimitir este: \u201eTu care treci, opre\u0219te-\u021bi pasul \u0219i g\u00e2nde\u0219te-te, la pa\u0219ii t\u0103i, la ultimul pas\u201d. Cu to\u021bii vom face un ultim pas. Cineva \u00eemi poate spune: \u201eP\u0103rinte, nu fi at\u00e2t de lugubru, nu fi tragic\u201d. Dar acesta este adev\u0103rul. Important este ca ultimul pas s\u0103 ne g\u0103seasc\u0103 pe drum<\/em>, nu doar plimb\u00e2ndu-ne; \u00een c\u0103l\u0103toria vie\u021bii \u0219i nu \u00eentr-un labirint f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it. S\u0103 fim pe drum, astfel \u00eenc\u00e2t ultimul pas s\u0103 ne g\u0103seasc\u0103 merg\u00e2nd. Acesta este primul g\u00e2nd pe care a\u0219 vrea s\u0103-l spun \u0219i \u00eemi vine din suflet.<\/p>\n
Al doilea g\u00e2nd sunt mormintele. Ace\u0219ti oameni \u2013 oameni buni \u2013 au murit \u00een r\u0103zboi, au murit pentru c\u0103 au fost chema\u021bi s\u0103-\u0219i apere patria, s\u0103 apere valori, s\u0103 apere idealuri \u0219i, de multe alte ori, s\u0103 apere situa\u021bii politice triste \u0219i lamentabile. \u0218i sunt victimele, victimele r\u0103zboiului, care consum\u0103 copiii patriei. \u0218i m\u0103 g\u00e2ndesc la Anzio, la Redipuglia; M\u0103 g\u00e2ndesc la Piave \u00een \u00a0\u201914 – mul\u021bi au r\u0103mas acolo -; M\u0103 g\u00e2ndesc la plaja din Normandia: patruzeci de mii, \u00een acel debarcader! Dar nu conteaz\u0103, au c\u0103zut…<\/p>\n
M-am oprit \u00een fa\u0163a unui morm\u00e2nt de acolo: \u201eInconnu. Mort pour la France. 1944″<\/em> [Necunoscut. Mort pentru Fran\u021ba. 1944]. Nici m\u0103car numele. \u00cen inima lui Dumnezeu este numele tuturor, dar aceasta este tragedia r\u0103zboiului. Sunt sigur c\u0103 to\u021bi ace\u0219tia care au mers cu bun\u0103voin\u021b\u0103, chema\u021bi din patria lor s\u0103 o apere, sunt cu Domnul. Dar noi, care suntem pe drum, lupt\u0103m suficient ca s\u0103 nu fie r\u0103zboaie? De ce economiile \u021b\u0103rilor nu sunt \u00eent\u0103rite de industria armelor? Ast\u0103zi predica ar trebui s\u0103 priveasc\u0103 la morminte: \u201eMor\u021bi pentru Fran\u021ba\u201d; unii au nume, al\u021bii nu. Dar aceste morminte sunt un mesaj de pace: \u201eOpri\u021bi-v\u0103, fra\u021bi \u0219i surori, opri\u021bi-v\u0103! Opri\u021bi-v\u0103, fabrican\u021bi de arme, opri\u021bi-v\u0103!\u201d.<\/p>\n
Aceste dou\u0103 g\u00e2nduri vi le las. \u201eTu care treci, g\u00e2nde\u0219te-te, la pa\u0219ii t\u0103i, la ultimul pas\u201d: s\u0103 fie \u00een pace, \u00een pacea inimii, \u00een pace cu totul. Al doilea g\u00e2nd: mormintele acestea care vorbesc, strig\u0103, strig\u0103 prin ele \u00eensele, strig\u0103: \u201ePace!\u201d.<\/p>\n
Domnul s\u0103 ne ajute s\u0103 sem\u0103n\u0103m \u0219i s\u0103 p\u0103str\u0103m aceste dou\u0103 g\u00e2nduri \u00een inimile noastre.<\/p><\/blockquote>\n
<\/p>\n