{"id":26966,"date":"2021-10-09T20:31:19","date_gmt":"2021-10-09T17:31:19","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=26966"},"modified":"2021-10-30T21:51:25","modified_gmt":"2021-10-30T18:51:25","slug":"scrisoarea-ips-aurel-perca-pentru-anul-pastoral-2021-2022","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2021\/10\/09\/scrisoarea-ips-aurel-perca-pentru-anul-pastoral-2021-2022\/","title":{"rendered":"Scrisoarea \u00cePS Aurel Perc\u0103 pentru Anul Pastoral 2021-2022"},"content":{"rendered":"

Sacramentele \u2013 temelia vie\u021bii cre\u0219tine<\/strong><\/h2>\n

Sacramentele ini\u021bierii cre\u015ftine<\/strong><\/h2>\n

 <\/p>\n

\u201eMaica noastr\u0103 Biserica dore\u0219te foarte mult ca to\u021bi credincio\u0219ii s\u0103 fie \u00eendemna\u021bi la acea participare deplin\u0103, con\u0219tient\u0103 \u0219i activ\u0103 la celebr\u0103rile liturgice care este cerut\u0103 de \u00eens\u0103\u0219i natura liturgiei \u0219i care, pentru poporul cre\u0219tin, \u201esemin\u021bie aleas\u0103, preo\u021bie \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103, neam sf\u00e2nt, popor r\u0103scump\u0103rat\u201d (1Pt <\/em>2,9; cf. 2,4-5), constituie \u00een virtutea Botezului, un drept \u0219i o datorie\u201d (SC n.14).<\/p>\n

 <\/p>\n

Iubi\u021bi Confra\u021bi Preo\u021bi,<\/p>\n

Dragi Persoane consacrate,<\/p>\n

Iubit Popor al lui Dumnezeu din Arhidieceza de Bucure\u0219ti,<\/p>\n

Cu aceast\u0103 Scrisoare pastoral\u0103 m\u0103 \u00eendrept c\u0103tre \u00eentreaga comunitate a Arhidiecezei de Bucure\u015fti, adres\u00e2nd fiec\u0103ruia \u00een parte salutul meu, \u00eenso\u021bit de amintirea mea zilnic\u0103 \u00een rug\u0103ciune \u00een fa\u021ba Domnului.<\/p>\n

\u00cencepem un nou an pastoral \u0219i suntem solicita\u021bi \u00een mai multe direc\u021bii, pentru c\u0103 al\u0103turi de programul nostru pastoral trienal, care are ca tem\u0103 general\u0103 \u201eLiturgia \u0219i sacramentele\u201d, intervine \u00een acest an \u0219i invita\u021bia Papei Francisc pentru a \u00eencepe un Parcurs sinodal \u00een vederea celebr\u0103rii Sinodului Episcopilor din octombrie 2023: \u201ePentru o Biseric\u0103 sinodal\u0103: comuniune, participare \u015fi misiune<\/strong>\u201d.<\/p>\n

\u00cen mod similar cu anul trecut, \u0219i acest nou \u00eenceput de an pastoral este marcat de nesiguran\u021b\u0103 \u0219i suferin\u021b\u0103, din cauza persisten\u021bei pandemiei de coronavirus, care continu\u0103 s\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 \u0219i s\u0103 provoace victime, par\u021bial \u0219i datorit\u0103 superficialit\u0103\u021bii \u0219i iresponsabilit\u0103\u021bii multor oameni.<\/p>\n

Aceast\u0103 pandemie ne oblig\u0103 s\u0103 reformul\u0103m noi metode \u0219i noi strategii pastorale, s\u0103 continu\u0103m cu credin\u021b\u0103 \u0219i curaj s\u0103 proclam\u0103m \u0219i s\u0103 m\u0103rturisim Evanghelia, s\u0103 form\u0103m tineri \u0219i so\u021bi, copii \u0219i adul\u021bi \u00een credin\u021ba \u00een Cristos Isus, s\u0103 g\u0103sim noi c\u0103i de tr\u0103ire a vie\u021bii cre\u0219tine \u015fi comunitare, bazate pe o spiritualitate s\u0103n\u0103toas\u0103 \u0219i robust\u0103, pentru a-i sprijini \u0219i a-i ajuta pe cei afla\u021bi \u00een dificultate grav\u0103 existen\u021bial\u0103, rela\u021bional\u0103 \u0219i economic\u0103.<\/p>\n

\u00cen acest moment dramatic al istoriei \u0219i \u00een aceast\u0103 noapte prelungit\u0103 de nedumerire \u0219i confuzie, suntem chema\u021bi s\u0103 aliment\u0103m lampa Iubirii cu untdelemnul Credin\u021bei, aprinz\u00e2nd\u00a0 curajul \u201eMartiriului\u201d \u2013 al m\u0103rturiei \u2013 \u0219i intr\u00e2nd \u00een templul Rug\u0103ciunii luminat de Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 a ceda \u00een fa\u021ba descuraj\u0103rii \u0219i a iluziilor u\u0219oare, dar \u0219i \u00een fa\u021ba unor a\u0219tept\u0103ri \u0219i rezultate pastorale imediate, trebuie s\u0103 punct\u0103m spre ceea ce ne poate ancora mai mult de Dumnezeu. Pentru c\u0103, scrie Sf\u00e2ntul Paul: \u201eEu consider c\u0103 suferin\u021bele timpului prezent nu se pot compara cu gloria viitoare care ni se va revela. \u00centr-adev\u0103r, crea\u021bia a\u0219teapt\u0103 cu ner\u0103bdare revelarea fiilor lui Dumnezeu\u201d (Rom <\/em>8,18-19).<\/p>\n

S\u0103 ne \u00eentoarcem s\u0103 credem \u00een puterea Credin\u021bei! S\u0103 ne g\u00e2ndim la o posibil\u0103 Speran\u021b\u0103! S\u0103 ne \u00eentoarcem s\u0103 citim, s\u0103 medit\u0103m \u0219i s\u0103 ne rug\u0103m Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu! S\u0103 ne \u00eentoarcem s\u0103-L ador\u0103m pe Domnul prezent \u00een Euharistie \u0219i s\u0103 ne hr\u0103nim cu El! S\u0103 ne \u00eentoarcem s\u0103-L \u00eent\u00e2lnim \u0219i s\u0103-L slujim pe Isus \u00een fra\u021bii no\u0219tri, \u00een special cei mai s\u0103raci \u0219i cei mai marginaliza\u021bi! S\u0103 ne \u00eentoarcem la sem\u0103natul Iubirii \u00een brazdele istoriei… pentru c\u0103 \u201e\u00een seara vie\u021bii noastre vom fi judeca\u021bi dup\u0103 Iubire\u201d (Sf. Ioan al Crucii).<\/p>\n

Dragi confra\u021bi preo\u021bi, iubi\u021bi credincio\u0219i,<\/p>\n

S\u0103 lumin\u0103m via\u021ba \u0219i Biserica cu entuziasmul \u0219i pasiunea noastr\u0103 pentru Evanghelie; s\u0103 ne ajut\u0103m unii pe al\u021bii s\u0103 fim fideli voca\u021biei pe care am primit-o; s\u0103-i sus\u021binem pe preo\u021bii no\u0219tri cu o colaborare efectiv\u0103 \u0219i generoas\u0103.\u00a0 Preo\u021bii s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de sufletele \u00eencredin\u021bate lor, s\u0103 viziteze bolnavii, s\u0103 se roage \u00een taina inimii lor \u0219i \u00eempreun\u0103 cu poporul bun al lui Dumnezeu.<\/p>\n

Ac\u021biunea pastoral\u0103 a Bisericii are menirea de a zidi comunitatea cre\u0219tinilor, s\u0103 fie al\u0103turi de poporul credincios \u0219i s\u0103-l preg\u0103teasc\u0103 pentru \u00eemplinirea propriei misiuni \u00een lume \u0219i \u00een istorie.\u00a0 Biserica, cu misiunea ei de \u201esacrament de m\u00e2ntuire<\/strong>\u201d printre oameni, \u00ee\u0219i scoate for\u021ba din puterea salvific\u0103 s\u0103dit\u0103 \u00een Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu \u0219i prin celebrarea m\u00e2ntuirii totdeauna \u00een\u00a0 actul liturgiei, <\/strong>consider\u00e2nd liturgia drept eveniment al m\u00e2ntuirii.<\/p>\n

    \n
  1. \n

    Itinerarul nostru de trei ani <\/strong><\/h3>\n<\/li>\n<\/ol>\n

    \u00cen Scrisoarea pastoral\u0103 din anul pastoral 2020-2021, pe care am adresat-o preo\u021bilor, persoanelor consacrate \u0219i credincio\u0219ilor Bisericii noastre arhidiecezane, era o invita\u021bie \u201ede a descoperi \u00een liturgie expresia cea mai \u00eenalt\u0103 a realit\u0103\u021bii sale misterice. Tr\u0103ind cu intensitate sfintele mistere celebrate, credincio\u0219ii\u00a0 pot lua act c\u0103 Isus Cristos, Marele Preot al Noului Leg\u0103m\u00e2nt, continu\u0103 s\u0103 ac\u021bioneze \u00een Biseric\u0103 \u0219i \u00een lume \u00een virtutea Misterului pascal celebrat \u00een continuu\u201d. <\/em>Formarea liturgic\u0103, coresponsabilitatea slujirilor, participarea activ\u0103, \u00een\u021belegerea simbolurilor liturgice, au fost temele care au stat \u00een centrul activit\u0103\u021bilor pastorale \u0219i catehetice, cu inten\u021bia de a forma \u0219i dob\u00e2ndi o \u201emens liturgica\u201d.<\/p>\n

    Citim \u00een Catehismul Bisericii Catolice, c\u0103 \u201esacramentele sunt semne eficiente ale harului, instituite de Cristos \u015fi \u00eencredin\u021bate Bisericii, prin care ne este \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 via\u021ba dumnezeiasc\u0103. Riturile vizibile sub care sunt celebrate sacramentele semnific\u0103 \u015fi realizeaz\u0103 harurile proprii fiec\u0103rui sacrament. Ele aduc rod \u00een cei care le primesc cu dispozi\u021biile cerute\u201d<\/em> (CBC n.1131).<\/p>\n

    Mai \u00eenainte de declara\u021bia Catehismului, Constitu\u021bia liturgic\u0103 a Conciliului Vatican II, Sacrosanctum Concilium, descria astfel sacramentele Bisericii: \u201eSacramentele sunt menite s\u0103-i sfin\u021beasc\u0103 pe oameni, s\u0103 zideasc\u0103 trupul lui Cristos \u0219i s\u0103 dea cultul datorat lui Dumnezeu; \u00een calitate de semne, ele au \u0219i un rol instructiv. Nu numai c\u0103 presupun credin\u021ba, ci, prin cuvintele \u0219i elementele rituale, o \u0219i nutresc, o \u00eent\u0103resc \u0219i o exprim\u0103; de aceea sunt numite sacramente ale credin\u021bei. Ele confer\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, harul, dar celebrarea lor \u00eei \u0219i dispune mai bine pe credincio\u0219i s\u0103 primeasc\u0103 rodnic acest har, s\u0103 dea cult cum se cuvine lui Dumnezeu \u0219i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 iubirea\u201d<\/em> (SC, 59).<\/p>\n

    Via\u021ba liturgic\u0103 a Bisericii este centrat\u0103 pe celebrarea Euharistiei \u0219i a altor semne sacramentale, prin care ni se d\u0103ruie\u0219te via\u021ba divin\u0103. Biserica celebreaz\u0103 sacramentele at\u00e2t prin preo\u021bia comun\u0103 a tuturor credincio\u0219ilor, care deriv\u0103 din harul botezului, c\u00e2t \u0219i prin preo\u021bia slujitorilor r\u00e2ndui\u021bi \u00een acest scop. Toate sacramentele sunt o ac\u021biune a Duhului Sf\u00e2nt care, prin Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu \u0219i semnele sacramentale, insufl\u0103 credin\u021b\u0103 \u00een inimile credincio\u0219ilor. Prin aceast\u0103 ac\u021biune, semnele sacramentale \u00eent\u0103resc \u0219i exprim\u0103 \u00een acela\u0219i timp credin\u021ba, at\u00e2t la nivel personal, c\u00e2t \u0219i comunitar: fiecare credincios \u0219i comunitatea cre\u0219tin\u0103 \u00een ansamblu cresc \u00een caritate \u0219i \u00een misiunea de m\u0103rturie a Evangheliei.<\/p>\n

    Punctul de referin\u021b\u0103 la care nu se poate renun\u021ba \u0219i spre care se orienteaz\u0103 via\u021ba cre\u0219tinilor, \u015fi din care ace\u0219tia \u00ee\u015fi scot energiile \u0219i vitalitatea, este celebrarea misterelor lui Cristos. \u00cen via\u021ba Bisericii, liturgia are o plasare ideal\u0103: ea este \u201efons et culmen\u201d<\/strong> (culme \u0219i izvor) (SC, 10), punct de sosire a vestirii evangheliei \u0219i punct de plecare pentru slujirea comunit\u0103\u021bii \u0219i a lumii. Ea nu acoper\u0103 \u00eentregul domeniu al \u00eengrijirii pastorale (cf. SC, 9), dar \u00eei reprezint\u0103 nucleul interior \u0219i central.<\/p>\n

    Liturgia face parte integrant\u0103 din proiectul general de \u201econstruire a Bisericii\u201d \u00een mijlocul oamenilor. Spre acest proiect se \u00eendreapt\u0103 \u0219i vestirea Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu \u0219i celebrarea sacramentelor. Este important s\u0103 nu pierdem niciodat\u0103 din vedere aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 str\u00e2ns\u0103 \u00eentre cele trei momente ale ac\u021biunii biserice\u0219ti. \u00cen special, liturgia are mereu nevoie s\u0103 se refere la Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu \u0219i la slujirea carit\u0103\u021bii, pentru ca \u00eentreaga comunitate a credincio\u0219ilor s\u0103 poat\u0103 \u00eendeplini func\u021bia de a fi \u201esare \u0219i pl\u0103mad\u0103\u201d \u0219i s\u0103 conduc\u0103 omenirea s\u0103 se altoiasc\u0103 ca trup pe Cristos, Cap \u0219i M\u00e2ntuitor.<\/p>\n

    Aceast\u0103 Scrisoare pastoral\u0103 se \u00eenscrie \u00een programul amplu enun\u021bat anul trecut\u00a0 \u201eLiturgia: celebrare divin\u0103 \u2013 via\u021b\u0103 cre\u0219tin\u0103\u201d<\/a><\/strong> \u0219i continu\u0103 cu prezentarea \u0219i aprofundarea sacramentelor.<\/p>\n

    Riturile sacramentale reprezint\u0103 obiectul specific al pastora\u0163iei liturgice. Complexul ac\u021biunilor sacramentale \u2013 \u00a0\u015fi al celor care se inspir\u0103 din ele \u2013 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 momentele cele mai hot\u0103r\u00e2toare ale vie\u021bii cre\u0219tinului. Asemenea ac\u021biuni traverseaz\u0103 via\u021ba comunit\u0103\u021bii \u0219i \u021bes, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, imaginea unei existen\u021be noi, sub semnul Duhului Sf\u00e2nt, care \u0219tie s\u0103 primeasc\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia \u0219i s\u0103-i arunce semin\u021bele \u00een lumea oamenilor.<\/p>\n

    Conciliul Vatican II a precizat c\u0103 \u201eliturgia nu epuizeaz\u0103 \u00eentreaga activitate a Bisericii\u201d (SC, 9), dar ea este culmea vie\u021bii \u015fi a misiunii sale, precum \u0219i izvorul (SC, 10). Vestirea credin\u021bei \u0219i convertirea conduc la liturgie, la celebrarea sacramentelor, ca spre un punct culminant. \u00cen acela\u0219i timp, o asemenea celebrare nu are scop \u00een sine: ea este punct de plecare a m\u0103rturiei, izvor al vie\u021bii cre\u0219tine \u00een urmarea lui Cristos.<\/p>\n

    Sf\u00e2ntul Ioan Paul al II-lea vorbe\u0219te despre liturgie ca despre \u201eepifania Bisericii: \u00een celebrarea liturgic\u0103, Biserica se manifest\u0103 pe ea \u00eens\u0103\u015fi; aici, propriul mister este \u00abvestit, gustat \u015fi tr\u0103it\u00bb\u201d (Ioan Paul II, Vicesimus Quuintus Annus, 9).<\/p>\n

      \n
    1. \n

      Problema sacramentelor, ast\u0103zi<\/strong><\/h3>\n<\/li>\n<\/ol>\n

      Pentru mult timp, \u00een Biseric\u0103 a prevalat o concep\u021bie care considera sacramentele ca \u201esimple rituri\u201d de administrat celor care le cereau. Se poate afirma, de aceea, c\u0103 dominau o atitudine \u0219i o mentalitate mai cur\u00e2nd individualist\u0103: ritul se s\u0103v\u00e2r\u0219ea asupra cre\u0219tinului care \u00eel cerea; deseori, f\u0103r\u0103 participarea comunit\u0103\u021bii. Cu re\u00eennoirea liturgic\u0103, asumat\u0103 \u0219i promovat\u0103 de Conciliul Vatican II, aceast\u0103 atitudine \u0219i aceast\u0103 practic\u0103 s-au schimbat \u00een mare parte. Principiile particip\u0103rii comunitare \u0219i ale celebr\u0103rii pline de bucurie sunt exprimate \u00een mod clar. Nu se mai vorbe\u0219te acum de \u201ea primi sau s\u0103v\u00e2r\u0219i un rit\u201d, ci de \u201ea participa la un sacrament\u201d. \u015ei expresia \u201ea celebra un sacrament\u201d este deja \u0219i mai frecvent\u0103 dec\u00e2t cea de \u201ea administra un sacrament\u201d. Este recuperarea unui aspect decisiv de care trebuie s\u0103 \u021binem cont \u00een prezentarea sacramentelor: ele trebuie tr\u0103ite ca adev\u0103rate \u201ecelebr\u0103ri\u201d.<\/p>\n

      Este, de asemenea, adev\u0103rat c\u0103 pentru mult timp \u201eliturgia\u201d \u0219i \u201esacramentele\u201d au fost considerate ca dou\u0103 lucruri diferite \u0219i separate. Pe de o parte, liturgia era constituit\u0103 din ac\u021biuni de cult \u0219i de devo\u021biune; pe de alt\u0103 parte, sacramentele erau rituri necesare pentru m\u00e2ntuire. De aceea, nu se punea \u00een eviden\u021b\u0103 \u00een celebrare caracterul lor celebrativ, aspectul festiv \u015fi aspectul comunitar, precum \u015fi gratuitatea pe care ele o presupun. Re\u00eennoirea liturgic\u0103 a avut menirea s\u0103 uneasc\u0103 liturgia \u015fi sacramentele: sacramentele fiind celebr\u0103ri liturgice, ele reprezint\u0103 centrul \u0219i inima liturgiei \u00eense\u0219i.<\/p>\n

      Celebr\u0103rile liturgice nu se reduc, a\u0219adar, la riturile celor \u0219apte sacramente; totu\u015fi, ele sunt celebr\u0103ri liturgice fundamentale ale Bisericii, iar centrul lor de referin\u021b\u0103 este Euharistia. Iat\u0103 de ce este imposibil s\u0103 separ\u0103m teologia sacramentelor de liturgia sacramentului, dac\u0103 vrem s\u0103 evit\u0103m riscul de a reduce liturgia la un simplu ritual sau la o ceremonie, iar sacramentul la o simpl\u0103 abstrac\u021bie teologic\u0103. Dumnezeu poate acorda harul s\u0103u \u00een mod independent de orice liturgie; totu\u0219i, noi nu putem avea certitudinea acestui har f\u0103r\u0103 a celebra misterul \u00eempreun\u0103 cu liturgia. Sacramentele sunt, a\u0219adar, misterul ac\u021biunii liturgice.<\/p>\n

      Mul\u021bi cre\u0219tini ast\u0103zi v\u0103d Sacramentele ca o practic\u0103 social\u0103, motivat\u0103 de mul\u021bi factori, dintre care unii, adesea, nu au nicio leg\u0103tur\u0103 cu credin\u021ba: cu siguran\u021b\u0103 nu li se arat\u0103 ca semne de credin\u021b\u0103. Apoi, exist\u0103 cre\u0219tini f\u0103r\u0103 Taine: ei dau credin\u021bei o caracteristic\u0103 pur interioar\u0103 \u0219i individualist\u0103, cu cuvintele: \u201eEu, personal, m\u0103 v\u0103d cu Dumnezeu f\u0103r\u0103 intermediari\u201d. Putem ad\u0103uga c\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o societate secularizat\u0103, care ignor\u0103 ac\u021biunea lui Dumnezeu \u00een omul care a pierdut total sim\u021bul misterului \u00een istorie, \u00een via\u021b\u0103 \u0219i \u00een indivizi; nu exist\u0103 dec\u00e2t ceea ce este v\u0103zut \u0219i atins.<\/p>\n

      Se spune, pe bun\u0103 dreptate, c\u0103 ast\u0103zi Sacramentele sunt \u00een criz\u0103 … din mai multe motive. Indic dou\u0103 motive.<\/p>\n

      \u00cen primul r\u00e2nd, foarte des, sacramentele sunt doar o tradi\u021bie \u0219i nimic mai mult. S\u0103 ne g\u00e2ndim, de exemplu, la c\u0103s\u0103torie. S\u0103 te c\u0103s\u0103tore\u0219ti \u00een biseric\u0103 este adesea un obicei \u00een care rochia, restaurantul, luna de miere, albumul foto, ceremonia din fa\u021ba bisericii sunt importante \u0219i fac parte din folclor. So\u021bii se g\u00e2ndesc rar la sacramentul propriu-zis (angajamentul luat chiar \u00een prezen\u021ba lui Dumnezeu). Se afirm\u0103 adesea c\u0103 Sacramentul C\u0103s\u0103toriei este \u00een criz\u0103: pentru mul\u021bi, chiar credincio\u015fi fiind, c\u0103s\u0103toria \u00een Biseric\u0103 este o tradi\u021bie, mai pu\u021bin o binecuv\u00e2ntare din partea lui Dumnezeu.<\/p>\n

      Ce s\u0103 spunem despre botez: oamenii nu \u00ee\u0219i dau seama ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii botezat, s\u0103 devii copil al lui Dumnezeu, s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti ca discipol al lui Cristos dup\u0103 regulile Evangheliei. O dovad\u0103: toat\u0103 lumea cere botezul pentru copii, credincio\u0219ii \u0219i chiar ateii: sunt \u00eengrijora\u021bi ca nu cumva copilul lor s\u0103 fie diferit de cel al tuturor celorlal\u021bi. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u00een ochii oamenilor, botezul nu mai este sacramentul fundamental al credin\u021bei, ci o tradi\u021bie care trebuie respectat\u0103, o ocazie de a s\u0103rb\u0103tori cu prietenii na\u0219terea unui copil: chiar \u0219i \u00een acest caz se poate vorbi despre o criz\u0103.<\/p>\n

      \u015ei Sacramentul Mirului ridic\u0103 probleme: dac\u0103 to\u021bi copiii admi\u0219i ar crede \u015fi ar tr\u0103i Mirul ca un sacrament foarte profund, care ancoreaz\u0103 \u00een via\u021ba Bisericii, nu ar p\u0103r\u0103si Biserica imediat dup\u0103 aceea; din p\u0103cate, pentru mul\u021bi, Mirul este doar o tradi\u021bie de a-i face ferici\u021bi pe p\u0103rin\u021bi, \u00een ciuda a tot ceea ce s-a spus la orele de catehism care au precedat sacramentul.<\/p>\n

      Exist\u0103, de asemenea, un al doilea motiv pentru criza sacramentelor: nu exist\u0103 coeren\u021b\u0103 \u00eentre ceea ce celebr\u0103m \u0219i via\u021ba de zi cu zi. De exemplu, spovada: cum po\u021bi primi iertare de la Domnul \u0219i s\u0103 nu te angajezi s\u0103-\u021bi schimbi via\u021ba? Cum se poate primi dezlegarea tuturor p\u0103catelor f\u0103r\u0103 a-\u0163i ierta fra\u021bii? Dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acest lucru, m\u0103rturisirea noastr\u0103 este superficial\u0103, nu l-am \u00eent\u00e2lnit cu adev\u0103rat pe Dumnezeu \u0219i iertarea lui.<\/p>\n

      S\u0103 ne g\u00e2ndim \u0219i la cei care primesc Sf. \u00cemp\u0103rt\u0103\u0219anie zilnic sau s\u0103pt\u0103m\u00e2nal. Cum poate o persoan\u0103 botezat\u0103 s\u0103 merite \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irea serioas\u0103 cu Cristos, dac\u0103 nu se angajeaz\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een unitate cu to\u021bi fra\u021bii \u00een care este prezent chipul lui Cristos? Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ceva nu func\u021bioneaz\u0103 corect \u0219i c\u0103, \u00een ochii no\u0219tri, sacramentul este acum \u00een criz\u0103.<\/p>\n

      Bine\u00een\u021beles c\u0103 \u0219i noi, preo\u021bii, avem o anumit\u0103 responsabilitate \u00een aceast\u0103 criz\u0103: de exemplu, atunci c\u00e2nd celebr\u0103m Liturghia \u00een grab\u0103 sau f\u0103r\u0103 s\u0103 ne preg\u0103tim at\u00e2t de mult, sau c\u00e2nd preg\u0103tim sumar copiii la primirea Sfintei \u00cemp\u0103rt\u0103\u0219anii sau a Mirului, f\u0103r\u0103 un itinerar catehetic sistematic, f\u0103r\u0103 s\u0103 se \u021bin\u0103 cont c\u0103 ar fi ultima ocazie \u00een care mai putem explica adev\u0103rurile de credin\u0163\u0103.<\/p>\n

      Apoi, influen\u021ba social\u0103 \u0219i tradi\u021bia ne\u00eentrerupt\u0103 a unei \u021b\u0103ri ca a noastr\u0103, \u00een care aproape to\u021bi oamenii se declar\u0103 cre\u0219tini \u0219i sunt de fapt boteza\u021bi, favorizeaz\u0103 \u00eenc\u0103 persisten\u021ba unei practici sacramentale deficitare. Nu putem spune dac\u0103 aceast\u0103 practic\u0103 de a cere anumite sacramente este cu adev\u0103rat \u0219i \u00eentotdeauna o expresie con\u0219tient\u0103 a credin\u021bei.<\/p>\n

      La prima vedere avem impresia c\u0103 poporul nostru \u2013 mai ales cel ortodox, dar \u0219i cel catolic \u2013 \u00a0\u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 patrimoniul religios tradi\u021bional intact. Oamenii no\u0219tri, aproape peste tot, continu\u0103 s\u0103 cear\u0103 Botezul, \u00cemp\u0103rt\u0103\u0219ania \u0219i Mirul pentru copiii lor, vor s\u0103 celebreze nunta \u00een biseric\u0103 \u0219i cer o \u00eenmorm\u00e2ntare religioas\u0103. Dar c\u00e2\u021bi sunt con\u0219tien\u021bi de angajamentele vie\u021bii cre\u0219tine pe care aceste rituri sacre le presupun \u0219i le implic\u0103?<\/p>\n

      S\u0103rb\u0103torile sunt re\u00eennoite cu punctualitate \u0219i solemnitate, conform obiceiurilor str\u0103vechi: semnele religioase sunt \u00eenc\u0103 prezente \u0219i dominante \u00een panorama unui popor, care de aproximativ dou\u0103 milenii se laud\u0103 cu numele de cre\u0219tin, dar se poate spune \u00eentotdeauna c\u0103 toate acestea apar dintr-un sim\u021b religios profund, dintr-o credin\u021b\u0103 cre\u0219tin\u0103 autentic\u0103?<\/p>\n

      \u015ei apoi, participarea la Sf\u00e2nta Liturghie devine din ce \u00een ce mai slab\u0103, alimentat\u0103 \u0219i de teama legat\u0103 de pandemie, \u0219i care duce la \u00eendep\u0103rtarea treptat\u0103 de spiritul comunitar al celebr\u0103rilor liturgice. Amintesc ceea ce am scris anul trecut cu privire la revenirea la prezen\u021ba fizic\u0103 la celebrarea Sfintei Liturghii, cerut\u0103 \u0219i de Congrega\u021bia pentru Cultul Divin \u0219i Disciplina Sacramentelor, \u201eS\u0103 ne \u00eentoarcem cu bucurie la Euharistie!\u201d<\/a> (15 august 2020). Deja la \u00eenceputul scrisorii ni se spune c\u0103 \u201epandemia datorat\u0103 virusului Covid-19 a produs dezorient\u0103ri nu numai \u00een dimensiunile sociale, familiale, economice, formative \u0219i de munc\u0103, ci \u0219i \u00een via\u021ba comunit\u0103\u021bii cre\u0219tine, inclusiv \u00een dimensiunea liturgic\u0103\u201d.<\/em> \u201e\u00cens\u0103 imediat ce o permit circumstan\u021bele, este necesar \u0219i urgent s\u0103 ne \u00eentoarcem la normalitatea vie\u021bii cre\u0219tine, care are edificiul biseric\u0103 drept cas\u0103 \u0219i celebrarea liturgiei, \u00eendeosebi a Euharistiei, drept \u00abculme spre care tinde ac\u021biunea Bisericii \u0219i izvorul din care eman\u0103 toat\u0103 puterea ei\u00bb<\/em>\u00a0(Sacrosanctum Concilium, 10)\u201d.<\/p>\n

      \u00cen lumina acestor considera\u021bii, ac\u021biunea pastoral\u0103 sacramental\u0103 trebuie reg\u00e2ndit\u0103 serios. Schimb\u0103rile, chiar remarcabile, aduse ritmurilor unor sacramente, chemarea exprimat\u0103 \u00een mod repetat de c\u0103tre Magisteriu de a \u00eembog\u0103\u021bi predica cu con\u021binut biblic \u0219i de a sublinia valoarea comunitar\u0103 a celebr\u0103rilor liturgice, \u00eens\u0103\u0219i re\u00eennoirea catehezei, sunt probleme de actualitate \u0219i consider c\u0103 trebuie pornit de aici, de la un mod nou de prezentare a sacramentelor \u00een via\u021ba Bisericii \u015fi a cre\u015ftinului, sub semnul re\u00eennoirilor propuse de Conciliul Vatican II. Este nevoie de o mentalitate nou\u0103 de credin\u021b\u0103, purificat\u0103 \u0219i re\u00eennoit\u0103, pentru a face din sacramente o adev\u0103rat\u0103 temelie a vie\u021bii cre\u0219tine<\/strong>.<\/p>\n

      \u00cen acest scop, este nevoie de o alegere pastoral\u0103 fundamental\u0103: aprofundarea rela\u021biei dinamice str\u00e2nse dintre evanghelizare \u0219i sacramente trebuie s\u0103 fie o caracteristic\u0103 fundamental\u0103 a ac\u021biunii pastorale \u00een comunit\u0103\u021bile noastre. Este o alegere care se concentreaz\u0103 pe con\u021binutul esen\u021bial al cre\u0219tinismului \u0219i sugereaz\u0103 modul concret \u00een care Biserica inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 lucreze eficient \u00eentre oameni, \u00een deplin\u0103 fidelitate fa\u021b\u0103 de misiunea ei de a anun\u021ba m\u00e2ntuirea \u0219i de a o implementa \u00een sacramente. Este un efort comun, \u201ede a merge \u00eempreun\u0103<\/strong>\u201d \u00eentr-o Biseric\u0103 sinodal\u0103, a\u0219a cum sugereaz\u0103 invita\u021bia Papei Francisc pentru Parcursul sinodal care se deschide pentru \u00eentreaga Biseric\u0103, cu insisten\u021ba pe \u201ecomuniune, participare \u015fi misiune<\/strong>\u201d.<\/p>\n

      \u00cen lumina doctrinei Conciliului Vatican II, putem oferi o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere \u0219i o prezentare mai pertinent\u0103 a sacramentelor, care s\u0103 eviden\u021bieze leg\u0103tura lor cu \u00eentreaga istorie a m\u00e2ntuirii, rela\u021bia lor cu misterul pascal al Cristos \u0219i cu via\u021ba Bisericii, relevan\u021ba \u00een raport cu animarea cre\u0219tin\u0103 a lumii \u0219i cre\u0219terea \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu.<\/p>\n

        \n
      1. \n

        Celebrarea sacramentelor \u2013 inima credin\u021bei \u0219i temelia vie\u021bii cre\u0219tine<\/strong><\/h3>\n<\/li>\n<\/ol>\n

        \u00centreaga via\u021b\u0103 liturgic\u0103 a Bisericii graviteaz\u0103 \u00een jurul Jertfei euharistice \u0219i a sacramentelor (cf. SC 6). Isus Cristos este prezent \u00een Biserica sa, oferind m\u00e2ntuirea \u00een principal prin actele liturgice. Astfel, \u00een via\u021ba cre\u0219tin\u0103, dup\u0103 Cristos, liturgia are un caracter central, iar \u00een cadrul ei, sacramentele.<\/p>\n

        Toate ac\u021biunile lui Isus \u00een timpul vie\u021bii sale pe p\u0103m\u00e2nt au fost m\u00e2ntuitoare. Totul anticipa puterea Misterului pascal. Misterele vie\u021bii lui Isus (at\u00e2t cele ascunse, c\u00e2t \u0219i cele cuprinse \u00een Misterul pascal) sunt bazele a ceea ce Biserica, prin slujitorii ei, \u0219i \u00een numele lui Cristos, distribuie \u00een sacramente. Nu putem pierde din vedere ceva fundamental, pe care Sf\u00e2ntul Leon cel Mare \u00eel definea: \u201eceea ce era vizibil \u00een M\u00e2ntuitorul, a trecut \u00een misterele sale\u201d. \u00cen sacramente \u00eel \u00eent\u00e2lnim cu adev\u0103rat \u0219i cu adev\u0103rat pe M\u00e2ntuitorul.<\/p>\n

        Ce sunt sacramentele?<\/h4>\n

        Sunt for\u021be care izvor\u0103sc din Trupul lui Cristos. Aceasta a fost experien\u021ba femeii bolnave cu scurgere de s\u00e2nge. Acest\u00a0 Trup al lui Cristos este mereu viu \u0219i d\u0103t\u0103tor de via\u021b\u0103. Prin puterea Duhului Sf\u00e2nt, Domnul ac\u021bioneaz\u0103 \u00een Biserica sa \u0219i \u00een fiecare dintre membrii ei \u00eentr-un mod personal. Trebuie \u00eentotdeauna amintit c\u0103 sacramentele sunt \u201eale Bisericii\u201d. Ele exist\u0103 \u201epentru ea\u201d, pentru c\u0103 este mediul de ac\u021biune a lui Cristos (Biserica este ca un sacrament al ac\u021biunii lui Cristos, al m\u00e2ntuirii) \u0219i exist\u0103 \u201epentru ea\u201d pentru c\u0103 ele constituie \u0219i edific\u0103 Biserica.<\/p>\n

        \u00cen ce scop sunt ordonate sacramentele?<\/h4>\n

        Sacramentele sunt, de asemenea, r\u00e2nduite spre sfin\u021birea oamenilor, nu numai spre edificarea Bisericii. Aceste sacramente cer omului s\u0103 se apropie de ele cu credin\u021b\u0103, de\u0219i nu depind de credin\u021b\u0103. Credin\u021ba mea nu constituie sacramentul, dar credin\u021ba Bisericii \u00een ac\u021biunea divino-uman\u0103 este anterioar\u0103. \u00cen calitate de credincios, sunt invitat s\u0103 m\u0103 al\u0103tur acestei celebre m\u0103rturisiri de credin\u021b\u0103. Astfel putem \u00een\u021belege dictonul \u201elex orandi, lex credendi\u201d, legea rug\u0103ciunii este legea credin\u021bei. Din acest motiv, nici un rit sacramental nu poate fi modificat, deoarece liturgia este o credin\u021b\u0103 celebrat\u0103.<\/p>\n

        De ce depinde eficacitatea sacramentelor?<\/h4>\n

        Celebrate bine \u0219i cu dispozi\u021biile corespunz\u0103toare din partea celor care le primesc, sacramentele confer\u0103 harul pe care \u00eel semnific\u0103. \u0218i \u00eel confer\u0103 dintr-un motiv foarte simplu: Cristos \u00eensu\u0219i ac\u021bioneaz\u0103 \u00een ele prin Biserica \u0219i prin slujitorii s\u0103i. De asemenea, sunt eficace, deoarece puterea lor provine din puterea m\u00e2ntuitoare a lucr\u0103rii lui Cristos, nu de la cel care le celebreaz\u0103, cu titlu personal. Astfel, ori de c\u00e2te ori un sacrament este celebrat conform credin\u021bei Bisericii \u0219i conform inten\u021biei sale, puterea lui Cristos ac\u021bioneaz\u0103. Tema roadelor \u00een cei care le primesc este o alt\u0103 problem\u0103, deoarece depinde de dispozi\u021biile cu care intr\u0103 \u00een celebrarea sacramentului.<\/p>\n

        Are sens s\u0103 spun c\u0103 \u201eeu cred \u00een Dumnezeu, dar nu practic\u201d?<\/h4>\n

        Pentru credincio\u0219ii \u00een Cristos, sacramentele sunt necesare pentru m\u00e2ntuire. Via\u021ba cre\u0219tin\u0103 este o via\u021b\u0103 sacramental\u0103. Nimeni nu poate spune c\u0103 este un cre\u0219tin, dac\u0103 nu este un practicant, deoarece ar fi o contradic\u021bie. \u00cen sacramente \u00eel \u00eent\u00e2lnim pe Cel \u00een care credem \u0219i c\u0103ut\u0103m precum \u201ecerbul caut\u0103 izvoarele de ap\u0103\u201d (Ps <\/em>42,1), cu atitudinea celui care caut\u0103 fa\u021ba Domnului. \u00cen sacramente, Domnul Isus \u0219i Duhul Sf\u00e2nt ne modeleaz\u0103 dup\u0103 chipul lui Dumnezeu, d\u0103ltuind \u00een sufletul nostru imaginea divin\u0103 cu care am fost crea\u021bi. De aceea, rodul vie\u021bii sacramentale const\u0103 \u00een adoptarea de c\u0103tre Dumnezeu a f\u0103pturii sale, pe care o face din ce \u00een ce mai asem\u0103n\u0103toare cu El. Prin sacramente, Tat\u0103l ne vede din ce \u00een ce mai mult adev\u0103ra\u021bi copii \u00een Fiul S\u0103u prin Duhul Sf\u00e2nt.<\/p>\n

        Sacramentele corespund tuturor etapelor \u0219i a momentelor importante din via\u021ba cre\u0219tinului: ele dau na\u0219tere \u0219i cre\u0219tere, vindecare \u0219i misiune. Prin urmare, un credincios practic\u0103 \u00eentotdeauna \u0219i este din ce \u00een ce mai practicant \u0219i mai asem\u0103n\u0103tor lui Dumnezeu, care \u00ee\u0219i modeleaz\u0103 imaginea \u00een el, ca un artist divin.<\/p>\n

        Sacramentele \u0219i cultul cre\u0219tin sunt de importan\u021b\u0103 fundamental\u0103 pentru via\u021ba cre\u0219tin\u0103. \u00cen centrul credin\u021bei noastre se afl\u0103 persoana lui Isus Cristos, pe care documentele Conciliului Vatican II \u00eel numesc \u201esacramentul Tat\u0103lui\u201d. A\u0219a cum spune Sf\u00e2ntul Paul \u00een Scrisoarea sa c\u0103tre Coloseni, \u201eIsus este expresia vizibil\u0103 a lui Dumnezeu invizibil\u201d (1, 15), f\u0103c\u00e2nd cunoscut\u0103 \u0219i iubit\u0103 plin\u0103tatea Misterului Divin uman.<\/p>\n

        Fiul \u00eel descoper\u0103 pe Tat\u0103l \u0219i \u00eel trimite pe Duhul Sf\u00e2nt. La r\u00e2ndul s\u0103u, Biserica este sacramentul lui Cristos, extinz\u00e2nd harul, m\u00e2ntuirea \u0219i iertarea care decurg din evenimentul lui Cristos, continu\u00e2nd misiunea vie\u021bii ve\u0219nice inaugurat\u0103 acum 2.000 de ani.<\/p>\n

        \u00cen acest context de \u00een\u021belegere, sacramentele \u0219i cultul Bisericii manifest\u0103 adev\u0103rata lor semnifica\u021bie. Prin sacramente, primim identitatea noastr\u0103 cea mai profund\u0103 de copii adopta\u021bi ai Tat\u0103lui. Dumnezeu vine s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een inimile \u0219i sufletele noastre prin harul sfin\u021bitor; \u00eel primim pe Duhul Sf\u00e2nt \u0219i iertarea p\u0103catelor noastre. Suntem hr\u0103ni\u021bi cu trupul \u0219i s\u00e2ngele lui Cristos. Suntem vindeca\u021bi \u0219i trimi\u0219i s\u0103 tr\u0103im Evanghelia; pe scurt, rodul m\u00e2ntuitor al victoriei lui Cristos asupra p\u0103catului \u0219i mor\u021bii se extinde asupra omenirii prin ac\u021biunea sacramental\u0103 a Bisericii. Sacramentele \u00eel fac prezent pe Cristos, f\u0103r\u0103 a-l reduce la o simpl\u0103 amintire evlavioas\u0103 a unui om bun care a tr\u0103it cu mult timp \u00een urm\u0103.<\/p>\n

        \u00cen fiecare sacrament, Biserica ofer\u0103 printr-un semn vizibil \u0219i un simbol vizibil for\u021ba transformatoare a Duhului Sf\u00e2nt invocat\u0103 de fiecare dat\u0103, iar simbolul devine realitatea lui Cristos, cu prezen\u021ba sa vindec\u0103toare \u015fi plin\u0103 de iubire. Poate c\u0103 aceast\u0103 dinamic\u0103 este vizibil\u0103 cel mai profund \u00een cazul Euharistiei, c\u00e2nd Biserica ofer\u0103 p\u00e2inea \u0219i vinul care devin trupul \u0219i s\u00e2ngele sacramental al lui Cristos.<\/p>\n

        Pentru cre\u0219tinii catolici, Euharistia are o importan\u021b\u0103 primordial\u0103, deoarece formeaz\u0103 Biserica, extinde Misterul pascal al mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii lui Isus, proclam\u0103 Cuv\u00e2ntul \u0219i ne hr\u0103ne\u0219te cu trupul \u0219i s\u00e2ngele lui Cristos. La Sf\u00e2nta Liturghie ne \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219im deja cu via\u021ba cerului. De aceea, c\u00e2nd oamenii ne \u00eentreab\u0103 \u201ece credem c\u0103 va fi cerul?\u201d, \u00eentotdeauna ar trebui s\u0103 r\u0103spundem c\u0103 va fi ca \u015fi cum am merge la Liturghie!<\/p>\n

          \n
        1. \n

          \u015eapte sacramente \u00een trei grupuri<\/strong><\/h4>\n<\/li>\n<\/ol>\n

          Cele \u0219apte sacramente \u00eel ajut\u0103 pe cre\u0219tin s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 comuniunea cu Dumnezeu, cu Biserica \u0219i cu fra\u021bii, \u0219i dau puterea necesar\u0103 pentru a ajunge la m\u00e2ntuire. Odat\u0103 cu ele se consolideaz\u0103 o str\u00e2ns\u0103 alian\u021b\u0103 \u00eentre Dumnezeu \u0219i om. \u00cen acest fel, omul, participant la via\u021ba divin\u0103, este capabil s\u0103 dea sens existen\u021bei sale, at\u00e2t \u00een momentele vesele, c\u00e2t \u0219i \u00een cele triste.<\/p>\n

          Dar de ce \u0219apte sacramente ? Cele \u0219apte sacramente r\u0103spund la nevoile reale ale omului, \u00een timp ce diferitele etape, care apar ca o analogie \u00eentre etapele vie\u021bii naturale \u0219i cele ale vie\u021bii spirituale, marcheaz\u0103 ritmurile sale de cre\u0219tere \u0219i momentele decisive ale vie\u021bii individuale, ecleziale \u0219i sociale. Odat\u0103 cu Botezul ne na\u0219tem, cu Mirul cre\u0219tem, cu Euharistia ne hr\u0103nim, cu \u00cemp\u0103carea \u0219i Ungerea bolnavilor suntem vindeca\u021bi \u0219i speran\u021ba se g\u0103se\u0219te din nou, cu Preo\u021bia \u0219i C\u0103s\u0103toria se contureaz\u0103 slujirea care este adus\u0103 \u00een Biseric\u0103.<\/p>\n

          Tertulian, \u00een secolul al III-lea, scria: \u201ecre\u0219tinii nu se nasc, ci devin<\/strong>\u201d, ceea ce \u00eensemna c\u0103 respectarea credin\u021bei presupune o ini\u021biere, o preg\u0103tire \u0219i o cre\u0219tere cu cateheza \u0219i cu via\u021ba sacramental\u0103, o maturizare \u0219i o c\u0103l\u0103torie sporit\u0103 de rug\u0103ciune \u0219i Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu. \u00cen func\u021bie de ac\u021biunea pe care o \u00eendeplinesc, sacramentele pot fi grupate \u00een: sacramente de ini\u021biere cre\u0219tin\u0103, sacramente de vindecare \u0219i sacramente pentru slujire.<\/p>\n

          – Sacramentele ini\u021bierii cre\u0219tine<\/strong>: Botezul, Mirul \u0219i Euharistia. Prin aceste sacramente: \u201eoamenii, uni\u021bi cu Cristos \u00een moartea, \u00eengroparea \u0219i \u00eenvierea sa, sunt elibera\u021bi de puterea \u00eentunericului, primesc Duhul adop\u021biei ca \u0219i copii \u0219i celebreaz\u0103, \u00eempreun\u0103 cu tot poporul lui Dumnezeu, amintirea (memorialul)\u00a0 mor\u021bii \u0219i a \u00eenvierii Domnului<\/em> ” (Ritualul ini\u021bierii cre\u015ftine, Introducere general\u0103 1).<\/p>\n

          – Sacramentele vindec\u0103rii<\/strong>: Peniten\u021ba \u0219i Ungerea bolnavilor. Prin sacramentele ini\u021bierii cre\u0219tine, oamenii primesc o via\u021b\u0103 nou\u0103 \u00een Cristos, dar aceast\u0103 via\u021b\u0103 este adus\u0103 \u00een vase de lut \u0219i este supus\u0103 suferin\u021bei, bolilor \u0219i mor\u021bii. Aceast\u0103 nou\u0103 via\u021b\u0103 poate fi sl\u0103bit\u0103 \u0219i chiar pierdut\u0103 din cauza p\u0103catului. Domnul Isus, doctor al sufletelor \u0219i al trupurilor, a dorit ca Biserica s\u0103 continue, \u00een puterea Duhului Sf\u00e2nt, lucrarea ei de vindecare \u0219i m\u00e2ntuire, chiar \u0219i \u00eentre membrii ei. Acesta este scopul celor dou\u0103 sacramente ale vindec\u0103rii (cf. CBC 1420-1421).<\/p>\n

          – Sacramentele care sunt \u00een slujba comuniunii \u0219i misiunii<\/strong>: Preo\u021bia \u0219i C\u0103s\u0103toria. Voca\u021bia ucenicilor lui Cristos \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te sursa \u0219i originea \u00een sacramentele ini\u021bierii cre\u015ftine; este o voca\u021bie comun\u0103 spre sfin\u021benie \u0219i c\u0103tre misiunea de evanghelizare a lumii. Sacramentele Preo\u021biei \u0219i ale C\u0103s\u0103toriei sunt \u00eendreptate spre m\u00e2ntuirea altora, prin slujirea altora. Ele confer\u0103 o misiune special\u0103 \u00een Biseric\u0103 \u0219i servesc pentru edificarea poporului lui Dumnezeu. Cei care primesc sacramentul Ordinelor Sfinte sunt consacra\u021bi pentru a fi pu\u0219i \u00een numele lui Cristos, pentru a p\u0103stori Biserica cu cuv\u00e2ntul \u0219i harul lui Dumnezeu. Din partea lor, so\u021bii cre\u0219tini sunt \u00eent\u0103ri\u021bi \u0219i consacra\u021bi de un sacrament special pentru \u00eendatoririle \u0219i demnitatea st\u0103rii lor (cf. CBC 1533-1535).<\/p>\n

          Conform planului pastoral trienal, expus anul trecut, vom dedica doi ani pentru prezentarea sacramentelor \u00een via\u021ba cre\u0219tinului. Oficiul pentru Pastora\u0163ia liturgic\u0103 \u015fi Oficiul pentru Catehez\u0103 vor elabora materialul ajut\u0103tor care va trebui prezentat \u00een toate comunit\u0103\u021bile Arhidiecezei \u00een Timpul Adventului \u0219i al Postului Mare.<\/p>\n

          De asemenea, prezenta Scrisoare pastoral\u0103 va fi material de aprofundat \u00een cadrul \u00eent\u00e2lnirilor periodice la nivel decanal, la care se va ad\u0103uga \u015fi dezbaterea legat\u0103 de Parcursul sinodal.<\/p>\n

          Pentru anul pastoral 2021-2022 tema prezent\u0103rilor catehetice va fi axat\u0103 pe sacramente \u015fi \u00eentr-un mod special pe Sacramentele ini\u021bierii cre\u0219tine<\/strong>.<\/p>\n

            \n
          1. \n

            Sacramentele ini\u021bierii cre\u0219tine<\/strong><\/h4>\n<\/li>\n<\/ol>\n

            Biserica este Trupul lui Cristos, sacrament minunat \u0219i universal de m\u00e2ntuire (cf. LG 1), pentru c\u0103 \u00een ea este prezent \u015fi ac\u021bioneaz\u0103 Cristos cu toate darurile sale de har. \u00cen ea se intr\u0103 r\u0103spunz\u00e2nd la chemarea Domnului (c. In\u00a0<\/em>15,16) \u0219i prin angajarea la un drum care prevede urm\u0103toarele etape: a asculta, a crede, a-l primi pe Duhul Sf\u00e2nt (cf. Ef\u00a0<\/em>1,13; Fapte<\/em> 2,14-36; 8,26-31; 16,31-42). Pentru aceasta este nevoie de dispozi\u021bii interioare, favorizate de o perioad\u0103 deosebit\u0103 de formare, care este definit\u0103 tocmai \u201eIni\u0163ierea cre\u015ftin\u0103\u201d.<\/strong><\/p>\n

            Prin \u201eIni\u021biere cre\u0219tin\u0103\u201d se \u00een\u021belege \u201eprocesul global prin care se devine cre\u015ftin. Este vorba de \u201eitinerarul \u00eentins \u00een timp\u2026 prin care cre\u0219tinul \u00eentreprinde o ucenicie global\u0103 a vie\u0163ii cre\u0219tine \u015fi se angajeaz\u0103 la o alegere de credin\u021b\u0103 \u015fi ca s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 ca fiu ai lui Dumnezeu, \u015fi pentru aceasta este asimilat cu Botezul, Mirul \u015fi Euharistia, la Misterul pascal al lui Cristos \u00een Biseric\u0103\u201d (CEI, Ini\u021bierea cre\u0219tin\u0103, n. 2).<\/p>\n

            Isus a adoptat gesturile umane de primire tipice culturii mediteraneene (cf. In <\/em>12 \u2013 Isus \u00een casa lui Simon leprosul), f\u0103c\u00e2nd din ele semne de comunicare ale vie\u021bii noi: baia, ungerea, banchetul devin respectiv Botez, Mir \u015fi Euharistie. Sunt trei sacramente sau trei etape ale unui unic itinerar de har care \u00eencorporeaz\u0103 la Cristos \u015fi \u00een Biserica sa. Ele sunt ca trei fa\u021bete ale unui unic mister. Nimeni nu poate fi \u00een\u021beles f\u0103r\u0103 a se raporta la ceilal\u021bi. Totul este \u00een germen deja \u00een Botez, dar plin\u0103tatea sa se redescoper\u0103 \u00een etapele succesive.<\/p>\n

            Sf\u00e2ntul Toma de Aquino vede o anumit\u0103 asem\u0103nare \u00eentre etapele vie\u0163ii naturale \u015fi cele ale vie\u021bii spirituale (Summa Theologiae III, 65; cf. CBC n. 1210). Botezul, Mirul, Euharistia \u00eel creeaz\u0103 pe cre\u0219tin \u00een momentele fundamentale \u015fi progresive de na\u015ftere-cre\u015ftere-maturitate, \u00een vederea unei depline \u00eencorpor\u0103ri \u00een Cristos. \u00cen acest itinerar comunitatea cre\u0219tin\u0103 urmeaz\u0103 \u015fi c\u0103l\u0103uze\u0219te cu iubire pe membrii ei. Dar \u201e\u00een opera pastoral\u0103 a ini\u021bierii cre\u0219tine, Biserica trebuie s\u0103 asocieze totdeauna familia. A primi Botezul, Mirul, Euharistia sunt momente decisive nu numai pentru persoan\u0103, dar \u015fi pentru \u00eentreaga familie\u201d<\/em> (Benedict XVI, Sacr. Caritatis, n. 19).<\/p>\n

              \n
            • Botezul<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n

              \u201ePrin Botez, oamenii au ob\u021binut iertarea p\u0103catelor, \u0219i din condi\u021bia uman\u0103 \u00een care se nasc, sunt transfera\u021bi la starea copiilor adoptivi; ren\u0103sc\u00e2nd din ap\u0103 \u0219i Duhul Sf\u00e2nt, ei devin o nou\u0103 creatur\u0103: din acest motiv sunt chema\u021bi \u0219i sunt cu adev\u0103rat copii ai lui Dumnezeu. Astfel, \u00eencorpora\u021bi \u00een Cristos, ei se constituie ca poporul lui Dumnezeu”\u00a0<\/em>(Ritualul Ini\u021bierii cre\u0219tine, Premise 2).<\/p>\n

              Biserica a administrat din cele mai vechi timpuri sacramentele ini\u021bierii cre\u0219tine celor care le-au cerut \u00een noaptea privegherii de Pa\u0219te \u0219i le primeau pe toate \u00eempreun\u0103; \u00een timpul privegherii solemne, mama tuturor privegherilor, candida\u021bii erau boteza\u021bi, primeau ungerea cu Sf\u00e2nta Crism\u0103 pentru Confirmare (Mir) prin impunerea m\u00e2inilor episcopului \u0219i apoi erau admi\u0219i pentru prima dat\u0103 s\u0103 participe la Euharistie \u0219i s\u0103 se \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103 cu Trupul \u0219i S\u00e2ngele Domnului. Acest lucru are loc \u015fi ast\u0103zi.<\/p>\n

              Dup\u0103 Conciliul Vatican II, care a restaurat \u0219i reintrodus catecumenatul adul\u021bilor, cei care cer Botezul ca adul\u021bi sunt inclu\u0219i \u00een grupul catecumenilor, ei fac \u00eentregul itinerariu catecumenal a\u0219a cum este descris \u00een cartea liturgic\u0103 numit\u0103 Ritul ini\u021bierii cre\u0219tinilor adul\u021bi<\/em> \u0219i apoi ace\u0219tia primesc toate cele trei sacramente ale ini\u021bierii cre\u0219tine \u00eentr-o singur\u0103 celebrare, posibil \u0219i, de preferin\u021b\u0103, \u00een privegherea nop\u021bii de Pa\u0219te.<\/p>\n

              \u00cen afar\u0103 de adul\u0163i, Biserica a celebrat Botezul \u015fi copiilor, adic\u0103 \u201ecelor care nu au ajuns \u00eenc\u0103 la v\u00e2rsta ra\u0163iunii, \u015fi prin urmare nu sunt \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103-\u0219i m\u0103rturiseasc\u0103 personal credin\u021ba\u201d<\/em> (Ritualul Botezului, Premise, 1).<\/p>\n

              \u201eBiserica, care a primit misiunea de a vesti Evanghelia \u0219i de a boteza, a conferit Botezul nu numai adul\u021bilor, ci \u0219i copiilor din cele mai vechi timpuri. \u00cen virtutea cuv\u00e2ntului Domnului: \u201eDac\u0103 cineva nu se na\u0219te din nou din ap\u0103 \u0219i din Duh, nu poate intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu\u201d, Biserica a sus\u021binut \u00eentotdeauna c\u0103 nu trebuie s\u0103 fie priva\u021bi de Botez. De fapt, ei sunt boteza\u021bi \u00een credin\u021ba Bisericii, m\u0103rturisit\u0103 de p\u0103rin\u021bi, na\u0219i \u0219i al\u021bii prezen\u021bi la rit: ace\u0219tia reprezint\u0103 at\u00e2t Biserica local\u0103 c\u00e2t \u0219i societatea universal\u0103, precum \u0219i cea a credincio\u0219ilor, Biserica mam\u0103, care genereaz\u0103 pe fiecare om \u00een parte. Pentru a pune \u00een aplicare pe deplin realitatea sacramentului, este necesar ca s\u0103 fie educa\u021bi ulterior copiii \u00een credin\u021ba \u00een care au fost boteza\u021bi: sacramentul primit deja va sta la baza acestui angajament. Educa\u021bia cre\u0219tin\u0103 este un drept al copiilor; ea tinde s\u0103-i \u00eendrume treptat s\u0103 cunoasc\u0103 planul lui Dumnezeu \u00een Cristos: \u00een acest fel vor putea ratifica personal credin\u021ba \u00een care au fost boteza\u021bi\u201d(Ritualul Botezului, Premisele 2-3).<\/p>\n

                \n
              • Mirul sau Confirma\u0163iunea<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n

                \u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>Al doilea sacrament al ini\u021bierii cre\u0219tine (nu \u00een ordinea modului actual de a le primi) este Mirul sau Confirma\u0163iunea. Cu acest sacrament \u201ecei boteza\u021bi continu\u0103 calea ini\u021bierii cre\u0219tine. \u00cen virtutea acestui sacrament, ei primesc rev\u0103rsarea Duhului Sf\u00e2nt, care \u00een ziua Rusaliilor a fost trimis de Domnul \u00eenviat asupra Apostolilor. Acest dar al Duhului Sf\u00e2nt \u00eei face pe credincio\u0219i s\u0103 se conformeze mai bine lui Cristos \u0219i le comunic\u0103 puterea de a-i da m\u0103rturie, pentru zidirea trupului s\u0103u \u00een credin\u021b\u0103 \u0219i \u00een caritate. Ei primesc, de asemenea, caracterul de ne\u0219ters sau semnul Domnului; din acest motiv, sacramentul Confirma\u0163iunii nu poate fi repetat” (Ritualul sacramentului Confirma\u0163iunii, Premisele 1-2).<\/p>\n

                  \n
                • Euharistia<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n

                  Calea ini\u021bierii cre\u0219tine se \u00eencheie cu prima participare la Euharistie prin \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irea cu trupul \u0219i s\u00e2ngele Domnului. \u201eCredincio\u0219ii m\u0103n\u00e2nc\u0103 trupul Fiului Omului \u0219i beau s\u00e2ngele s\u0103u, pentru a primi via\u021ba ve\u0219nic\u0103 \u0219i pentru a manifesta unitatea poporului lui Dumnezeu. Oferindu-se \u00eempreun\u0103 cu Cristos, ei intr\u0103 \u00een sacrificiul universal, care este \u00eentreaga omenire r\u0103scump\u0103rat\u0103 oferit\u0103 lui Dumnezeu prin Cristos, marele Preot; \u0219i se roag\u0103 Tat\u0103lui s\u0103-\u0219i reverse mai mult pe Duhul Sf\u00e2nt, astfel \u00eenc\u00e2t \u00eentregul neam omenesc s\u0103 formeze o unic\u0103 familie a lui Dumnezeu.<\/p>\n

                  \u201e\u00centregul proces al ini\u021bierii cre\u0219tine se \u00eencheie cu celebrarea Euharistiei, la care neofi\u021bii din aceast\u0103 zi, pentru prima dat\u0103 \u0219i cu drepturi depline, \u00ee\u0219i completeaz\u0103 ini\u021bierea. De fapt, \u00een ea neofi\u021bii, promova\u021bi la demnitatea preo\u021biei regale, au un rol activ \u00een rug\u0103ciunea credincio\u0219ilor \u0219i, pe c\u00e2t posibil, \u00een prezentarea ofrandelor altarului; \u00eempreun\u0103 cu \u00eentreaga comunitate devin participan\u021bi la ac\u021biunea jertfei \u0219i primesc rug\u0103ciunea \u201eTat\u0103l nostru\u201d, rug\u0103ciunea cu care manifest\u0103m spiritul adop\u021biei ca \u0219i copii, dup\u0103 ce am primit Botezul. \u00cen cele din urm\u0103, \u00een comuniune cu Trupul jertfit \u0219i S\u00e2ngele v\u0103rsat, ei confirm\u0103 darurile primite \u0219i prefigureaz\u0103 darurile ve\u0219nice” (Ritualul Ini\u021bierii cre\u0219tine, Premisa 36).<\/p>\n

                  Cele trei sacramente ale ini\u021bierii cre\u0219tine sunt at\u00e2t de str\u00e2ns legate \u00eentre ele \u00eenc\u00e2t \u00eei conduc pe credincio\u0219i la acea maturitate cre\u0219tin\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 \u00eendeplini \u00een Biseric\u0103 \u0219i \u00een lume misiunea proprie a Poporului lui Dumnezeu” (Idem, Premise 2).<\/p>\n

                    \n
                  1. \n

                    Obiectivul pastoral al pastoralei sacramentale<\/strong><\/h4>\n<\/li>\n<\/ol>\n

                    Scopul pe care trebuie s\u0103-l urm\u0103rim \u00een calitate de p\u0103stori \u0219i de comunit\u0103\u021bi cre\u0219tine, este acela de a ajunge idealul con\u021binut \u00een principiul expus de Conciliul Vatican II: \u201eSacramentele sunt menite s\u0103-i sfin\u021beasc\u0103 pe oameni, s\u0103 zideasc\u0103 Trupul lui Cristos \u0219i s\u0103 dea cultul datorat lui Dumnezeu; \u00een calitate de semne, ele au \u0219i un rol instructiv. Nu numai c\u0103 presupun credin\u021ba, ci, prin cuvintele \u0219i elementele rituale, o \u0219i nutresc, o \u00eent\u0103resc \u0219i o exprim\u0103; de aceea sunt numite sacramente ale credin\u021bei. Ele confer\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, harul, dar celebrarea lor \u00eei \u0219i dispune mai bine pe credincio\u0219i s\u0103 primeasc\u0103 rodnic acest har, s\u0103 dea cult cum se cuvine lui Dumnezeu \u0219i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 iubirea\u201d<\/em> (SC, 59).<\/p>\n

                    Acesta este un obiectiv, mai mult dec\u00e2t o realitate, care ne stimuleaz\u0103 la c\u0103utarea condi\u021biilor concrete prin care fiecare \u201ecelebrare\u201d s\u0103 poat\u0103 atinge maximul din \u201eadev\u0103rul\u201d s\u0103u \u0219i elementul semnificativ \u00een \u00eemprejur\u0103rile concrete \u00een care are loc.<\/p>\n

                    La acest obiectiv ne propunem s\u0103 ajungem \u00een pastorala sacramental\u0103: s\u0103 c\u0103ut\u0103m s\u0103 facem astfel \u00eenc\u00e2t toate celebr\u0103rile sacramentale s\u0103 fie cu adev\u0103rat tr\u0103ite ca gesturi de credin\u021b\u0103, care \u00eei conduc pe cei care particip\u0103 la ele s\u0103 \u201eexprime \u00een via\u021b\u0103 ceea ce au primit \u00een credin\u021b\u0103\u201d<\/strong> (SC, 10), adic\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een conformitate cu semnifica\u021bia sacramentelor celebrate \u015fi primite.<\/p>\n

                    A\u0219adar, este foarte important ca to\u021bi credincio\u0219ii s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 u\u0219or semnele sacramentelor \u0219i s\u0103 frecventeze cu cea mai mare asiduitate acele sacramente care au fost instituite pentru hr\u0103nirea vie\u021bii cre\u0219tine.<\/p>\n

                    \u00cendr\u0103znesc s\u0103 propun c\u00e2teva sugestii<\/strong> pentru preo\u021bi \u0219i credincio\u0219i, care vor fi detaliate \u00een catehezele pe care Oficiul pentru Pastora\u0163ia Liturgic\u0103 \u015fi Oficiul pentru Catehez\u0103 le va elabora, pentru a veni \u00een ajutorul reflec\u021biei \u00een acest an pastoral:<\/p>\n

                    – Comunit\u0103\u021bile noastre parohiale sunt invitate s\u0103 revizuiasc\u0103 modul de a tr\u0103i \u0219i celebra sacramentele, pentru a favoriza finalit\u0103\u021bile pastorale pe care reforma liturgic\u0103 \u0219i le-a propus \u0219i pentru a hr\u0103ni via\u021ba \u00een Cristos \u0219i pentru a face ca via\u021ba cre\u0219tin\u0103 s\u0103 creasc\u0103 \u00een fiecare zi tot mai mult printre credincio\u0219i. \u201ePrintr-o participare perfect\u0103 la celebr\u0103rile sacre, credincio\u0219ii vor trage \u0219i ei din abunden\u021b\u0103 din via\u021ba divin\u0103 \u0219i, devenind aluatul lui Cristos \u0219i sarea p\u0103m\u00e2ntului, \u00eel vor vesti \u0219i \u00eel vor transfuza \u0219i \u00een al\u021bii\u201d (S. Congrega\u0163ie a Riturilor, Instruc\u021biunea inter-ecumenic\u0103 [26 septembrie 1964], 8).<\/p>\n

                    – Uneori se pare c\u0103 evenimentul sacramental nu este \u00een\u021beles. De aici, urgen\u021ba de a face explicit\u0103 relevan\u021ba liturgiei ca loc educativ \u0219i revelator, sco\u021b\u00e2nd \u00een eviden\u021b\u0103 demnitatea \u0219i orientarea ei spre construirea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu. Celebrarea euharistic\u0103 cere mult preotului care prezideaz\u0103 adunarea \u0219i el trebuie sus\u021binut cu o formare liturgic\u0103 robust\u0103 a credincio\u0219ilor. Avem nevoie de o \u201eliturgie \u00eempreun\u0103\u201d, simpl\u0103 \u0219i frumoas\u0103, care s\u0103 fie un vehicul al misterului, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp inteligibil, capabil s\u0103 povesteasc\u0103 leg\u0103m\u00e2ntul peren al lui Dumnezeu cu oamenii\u201d (CEI, Comunicare il Vangelo in un mondo che cambia. 29 iunie 2009).<\/p>\n

                    – Reflec\u021bia asupra sacramentelor ne va permite s\u0103 \u00een\u021belegem \u00een ce m\u0103sur\u0103 conceptul care le consider\u0103 simple rituri de administrat, \u201eceremonii\u201d care marcheaz\u0103 etapele dezvolt\u0103rii umane \u0219i sociale a individului sau a familiei, prevaleaz\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een r\u00e2ndul credincio\u0219ilor no\u0219tri. Comunit\u0103\u021bile parohiale vor putea pune \u00eentreb\u0103ri \u00een ce m\u0103sur\u0103 sacramentele sunt solicitate \u0219i \u201eadministrate\u201d ca evenimente sociale, mai degrab\u0103 dec\u00e2t celebr\u0103ri ca forme de inserare decisiv\u0103 \u00een Cristos \u0219i \u00een Biseric\u0103.<\/p>\n

                    7. Parcursul sinodal<\/strong><\/h4>\n

                    Dragi Confra\u021bi preo\u021bi, iubi\u021bi fra\u021bi \u0219i surori \u00een Cristos,<\/p>\n

                    La programul prev\u0103zut pentru planul nostru diecezan se adaug\u0103, \u00een acest an, cel pe care Papa Francisc l-a cerut \u00eentregii Biserici \u0219i fiec\u0103rei dieceze \u00een parte: un parcurs sinodal care va implica \u0219i Arhidieceza noastr\u0103 \u015fi ne va oferi ocazia unei relans\u0103ri \u0219i a unei declan\u0219\u0103ri de vitalitate, de care au nevoie comunit\u0103\u021bile noastre.<\/p>\n

                    \u201eParcurs sinodal\u201d \u00eenseamn\u0103 \u201ea merge \u00eempreun\u0103\u201d. Vom reflecta asupra valorii sinodalit\u0103\u0163ii \u015fi asupra modalit\u0103\u021bii de a o tr\u0103i real, av\u00e2nd prezent faptul c\u0103 \u201emergem \u00eempreun\u0103\u201d pentru a atinge un scop. \u015ei cel eviden\u021biat de programul nostru pastoral nu este departe de marele scop al parcursului sinodal. Pentru acest moment al deschiderii Anului pastoral ofer c\u00e2teva principii, care vor fi detaliate \u00eentr-un Mesaj pastoral <\/strong>care va \u00eenso\u021bi deschiderea Parcursului sinodal \u00een Arhidiecez\u0103 \u00een ziua de 17 octombrie, c\u00e2nd toate diecezele din lume vor proceda la \u00eenceperea procesului sinodal.<\/p>\n

                    Desf\u0103\u0219urarea acestui Parcurs sinodal are o metodologie proprie, fixat\u0103 de Secretariatul Sinodului Episcopilor prin dou\u0103 Documente \u2013 Documentul preg\u0103titor \u0219i un Vademecum (pe care deja le-a\u0163i primit), \u0219i \u00een care se fac preciz\u0103ri cu privire la desf\u0103\u0219urarea diferitelor faze.<\/p>\n

                    Fiecare episcop va numi (\u00eenainte de octombrie 2021) un responsabil (eventual o echip\u0103) diecezan al consult\u0103rii diecezane, care poate fi punct de referin\u021b\u0103 \u0219i de leg\u0103tur\u0103 cu Conferin\u021ba Episcopal\u0103 \u0219i care va \u00eenso\u021bi consultarea Bisericii particulare \u00een toate fazele sale.<\/p>\n

                    Consultarea diecezei se va desf\u0103\u0219ura prin organismele de participare prev\u0103zute de Dreptul Canonic, f\u0103r\u0103 a exclude alte modalit\u0103\u021bi care sunt considerate oportune pentru ca o asemenea consultare s\u0103 fie real\u0103 \u015fi eficace (cf. Episcopalis Communi, 6). Consultarea Poporului lui Dumnezeu \u00een fiecare diecez\u0103 se va \u00eencheia cu o reuniune pre-sinodal\u0103, care va fi momentul culminant al discern\u0103m\u00e2ntului diecezan. Dup\u0103 \u00eencheierea fazei diecezane, fiecare diecez\u0103 va trimite contribu\u021biile sale la Conferin\u021ba Episcopal\u0103 \u00een cadrul datei stabilit\u0103 de propria Conferin\u021b\u0103 Episcopal\u0103.<\/p>\n

                    Dragi Fra\u021bi \u0219i Surori,<\/p>\n

                    Celebrarea fiec\u0103rui sacrament \u0219i \u00een special a Euharistiei (fons et culmen<\/em>) este izvorul de for\u021b\u0103 pentru a tr\u0103i un drum de cre\u0219tere \u0219i de autenticitate \u00een comunit\u0103\u021bile noastre, dar, cu gesturile, cuvintele, care sunt cerute \u00een ea, pentru realizarea angaj\u0103rii noastre pastorale. \u00cen acest proces suntem \u201es\u0103 mergem \u00eempreun\u0103\u201d (synodus<\/em>).<\/p>\n

                    Sf\u00e2ntul P\u0103rinte Papa Francisc a convocat Biserica lui Dumnezeu \u00eentr-un Sinod cu titlul: \u201ePentru o Biseric\u0103 sinodal\u0103: comuniune, participare \u0219i misiune\u201d.<\/p>\n

                    Drumul se deschide duminic\u0103, 10 octombrie, la Roma, iar pe 17 octombrie \u0219i \u00een Arhidieceza noastr\u0103. O etap\u0103 fundamental\u0103 va fi celebrarea celei de-a XVI Adun\u0103ri Generale Ordinare a Sinodului Episcopilor, \u00een octombrie 2023, c\u0103reia \u00eei va urma o faz\u0103 de punere \u00een aplicare a tot \u201eceea ce Duhul Sf\u00e2nt a sugerat Bisericii\u201d, \u0219i care va implica din nou Bisericile particulare.<\/p>\n

                    Interoga\u021bia de fond pe care Papa o pune este urm\u0103toarea: cum se realizeaz\u0103 ast\u0103zi, la diferite nivele (de la cel local la cel universal) acel \u201ea merge \u00eempreun\u0103\u201d care permite Bisericii s\u0103 vesteasc\u0103 Evanghelia, \u00een conformitate cu misiunea care i-a fost \u00eencredin\u021bat\u0103? Ce pa\u015fi ne invit\u0103 Duhul Sf\u00e2nt s\u0103-i facem pentru a cre\u0219te ca Biseric\u0103 sinodal\u0103?<\/p>\n

                    Nu este vorba de o \u00eentrebare referitoare la un singur aspect al Bisericii sau la un sector al ac\u021biunii de evanghelizare \u0219i pastorale; ea o cuprinde \u00een totalitatea sa \u0219i tinde la o mai deplin\u0103 realizare a aggiornamento-<\/em>ului eclezial voit de Conciliul Vatican II, \u00een timpul care ne st\u0103 \u00een fa\u021b\u0103.<\/p>\n

                    \u201eDrumul sinodalit\u0103\u0163ii \u2013 a spus Papa \u00een 2015 \u2013 este drumul pe care Dumnezeu \u00eel a\u0219teapt\u0103 de la Biserica mileniului al treilea. Ceea ce Domnul ne cere, \u00eentr-un anumit sens, este con\u021binut deja \u00een cuv\u00e2ntul \u201esinod\u201d. A merge \u00eempreun\u0103 \u2013 laici, p\u0103stori, episcopi, Episcopul de Roma \u2013 este un concept u\u0219or de exprimat \u00een cuvinte, dar nu u\u0219or de pus \u00een practic\u0103\u201d (Discursul Papei Francisc, 17 oct 2015).<\/p>\n

                    Prima etap\u0103 este o implicare a \u00eentregului popor al lui Dumnezeu cu momente de rug\u0103ciune, ascultare, c\u0103utare \u015fi propunere \u00een dieceze, \u00een parohii, \u00een asocia\u021biile ecleziale \u0219i, posibil, \u00een cei care se simt sau sunt pu\u0219i \u00een situa\u021bia de a fi mai distan\u021bi de Biseric\u0103.<\/p>\n

                    \u00cen dieceze vom conjuga, de aceea, instan\u021bele fie ale chem\u0103rii Papei, fie ale drumului propriu al Bisericii Catolice din Rom\u00e2nia, reaprinz\u00e2nd \u00een noi pasiunea pentru vestirea Evangheliei, care s\u0103 duc\u0103 la aruncarea semin\u021belor de rena\u0219tere \u0219i de misiune evanghelic\u0103.<\/p>\n

                    Chiar \u0219i din partea preo\u021bilor no\u0219tri \u0219i a asocia\u021biilor de laici se dore\u0219te un timp necesar de re\u00eennoire, care nu poate avea loc dec\u00e2t dac\u0103 plec\u0103m din nou de la o alegere mai decisiv\u0103 de a-l pune pe Isus \u00een centrul vie\u021bii noastre, personale \u0219i comunitare.<\/p>\n

                    \u201eA merge \u00eempreun\u0103\u201d \u0219i a ne asculta reciproc, ca de altfel \u0219i simplificarea structurilor ecleziale, sunt evenimente care nu au loc dac\u0103 fiecare credincios nu are grij\u0103 de ascultarea interioar\u0103 prin rug\u0103ciune personal\u0103, continu\u0103 \u015fi metodic\u0103 a Cuv\u00e2ntului \u015fi a textelor din marii sfin\u021bi, pentru a avea \u00een noi acelea\u0219i sentimente care au fost \u00een Cristos Isus. Numai fidelitatea fa\u021b\u0103 de rug\u0103ciune \u0219i lectura cotidian\u0103 cu Cuv\u00e2ntului vor fi ca pic\u0103turile de ap\u0103 care p\u0103trund \u0219i transform\u0103 roca noastr\u0103 interioar\u0103. Orice alt\u0103 intrare la reforma Bisericii care nu porne\u0219te de aici, este timp pierdut \u0219i deterioreaz\u0103 \u00eens\u0103\u0219i imaginea Bisericii.<\/p>\n

                    Scopul Sinodului \u2013 a\u015fa cum se precizeaz\u0103 \u00een Documentul preg\u0103titor – nu este de a produce mai multe documente sau simpozioane, ci de a tr\u0103i un proces sinodal participativ \u0219i inclusiv, care s\u0103 ofere fiec\u0103ruia \u2013 \u00een special celor care din diferite motive se afl\u0103 la periferie \u2013 oportunitatea de a se exprima \u0219i de a fi ascultat, pentru a contribui la construirea Poporului lui Dumnezeu.<\/p>\n

                    \u201eO Biseric\u0103 sinodal\u0103 este o Biseric\u0103 a ascult\u0103rii, \u00een con\u0219tiin\u021ba c\u0103 a asculta \u201eeste mai mult dec\u00e2t a auzi\u201d. Este o ascultare reciproc\u0103 \u00een care fiecare are ceva de \u00eenv\u0103\u021bat: poporul credincios, colegiul episcopal, Episcopul de Roma, unul \u00een ascultarea celorlal\u021bi; \u015fi to\u0163i \u00een ascultarea Duhului Sf\u00e2nt, Duhul adev\u0103rului (In<\/em> 14,17) pentru a cunoa\u0219te ceea ce El \u201espune Bisericilor\u201d (Ap\u00a0<\/em>2,7).<\/p>\n

                    \u00cen pragul acestei prim\u0103veri a Duhului pentru iubita noastr\u0103 realitate eclezial\u0103, m\u0103 \u00eencredin\u021bez colabor\u0103rii \u0219i pasiunii pastorale a fiec\u0103ruia dintre membrii Arhidiecezei, pentru a g\u0103si un echilibru just \u00eentre rug\u0103ciune \u0219i misiune, munc\u0103 \u0219i odihn\u0103, angajarea constant\u0103 \u0219i timpul personal. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 credincio\u0219ii no\u0219tri, tocmai \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 destul de complex\u0103, au nevoie de noi, de generozitatea noastr\u0103 \u0219i de fidelitatea fa\u021b\u0103 de slujirea care ne-a fost \u00eencredin\u021bat\u0103.<\/p>\n

                    Preasf\u00e2nta Fecioar\u0103 Maria, Patroana Arhidiecezei noastre, s\u0103 \u00eenso\u021beasc\u0103 \u0219i s\u0103 ocroteasc\u0103 drumul nostru \u00eempreun\u0103 \u0219i s\u0103 fac\u0103 din noi acel Templu viu al Duhului \u00een care, transforma\u021bi dup\u0103 imaginea lui Isus, Bunul P\u0103stor, fiecare s\u0103 devin\u0103 locuin\u021b\u0103 vie a slavei lui Dumnezeu Tat\u0103l.<\/p>\n

                    \u00cen acest an pastoral, care p\u00e2n\u0103 la 8 decembrie va continua s\u0103 fie dedicat \u00een mod special Sf\u00e2ntului Iosif, \u00eencredin\u021bez mijlocirii sale puternice, precum \u0219i ocrotirii Preasfintei Fecioare Maria, Patroana Arhidiecezei noastre, drumul sinodal al Arhidiecezei noastre.<\/p>\n

                    \u00cent\u0103ri\u021bi cu sacramentele credin\u021bei \u0219i \u00een fidelitate fa\u021b\u0103 de cele care reprezint\u0103 temelia vie\u021bii noastre cre\u0219tine (Botezul, Mirul, Euharistia), V\u0103 doresc tuturor un Drum bun sinodal, sub ocrotirea Fecioarei Maria, pentru ca s\u0103 \u00eenfl\u0103c\u0103reze inimile noastre de pasiune pentru vestirea Evangheliei.<\/p>\n

                    Cu binecuv\u00e2ntarea noastr\u0103 arhiereasc\u0103,<\/p>\n

                    Bucure\u0219ti, 7 octombrie 2021, S\u0103rb\u0103toarea Preasfintei Fecioare Maria, Regina Rozariului<\/p>\n

                     <\/p>\n

                    + Aurel Perc\u0103<\/p>\n

                    Arhiepiscop Mitropolit de Bucure\u015fti<\/p>\n

                    Hits: 727<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

                    Sacramentele \u2013 temelia vie\u021bii cre\u0219tine Sacramentele ini\u021bierii cre\u015ftine   \u201eMaica noastr\u0103 Biserica dore\u0219te foarte mult ca to\u021bi credincio\u0219ii s\u0103 fie \u00eendemna\u021bi la acea participare deplin\u0103, con\u0219tient\u0103 \u0219i activ\u0103 la celebr\u0103rile liturgice care este cerut\u0103 de \u00eens\u0103\u0219i natura liturgiei \u0219i care, pentru poporul cre\u0219tin, \u201esemin\u021bie aleas\u0103, preo\u021bie \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103, neam sf\u00e2nt, popor r\u0103scump\u0103rat\u201d (1Pt 2,9; cf. 2,4-5), […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":26967,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[346,24,347],"tags":[44,31],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26966"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26966"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26966\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27015,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26966\/revisions\/27015"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/26967"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26966"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26966"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26966"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}