{"id":25580,"date":"2021-04-27T07:56:33","date_gmt":"2021-04-27T04:56:33","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=25580"},"modified":"2021-04-27T07:56:33","modified_gmt":"2021-04-27T04:56:33","slug":"d-dobos-p-ciobanu-biserica-si-istoria-rezistenta-prin-credinta-cuvant-inainte-de-ips-aurel-perca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2021\/04\/27\/d-dobos-p-ciobanu-biserica-si-istoria-rezistenta-prin-credinta-cuvant-inainte-de-ips-aurel-perca\/","title":{"rendered":"D. Dobo\u0219, P. Ciobanu: Biserica \u0219i istoria – Rezisten\u021ba prin credin\u021b\u0103. Cuv\u00e2nt \u00eenainte de \u00cePS Aurel Perc\u0103"},"content":{"rendered":"

Historia vero testis temporum, lux veritatis, vita memoriae , magistra vitae, nuntia vetustatis, qua voce alia, nisi oratoris, immortalitati commendatur?<\/em>(Cicero, De Oratore, II, IX, 36)<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Ca motto pentru prezentarea volumului Biserica \u0219i istoria: Rezisten\u021ba prin credin\u021b\u0103<\/em>, am ales citatul \u00een limba latin\u0103 al lui Marcus Tullius Cicero, din De Oratore<\/em>, care tradus \u00eenseamn\u0103: \u201eDe asemenea, prin ce alt\u0103 voce, dec\u00e2t cea a oratorului, istoria este martorul timpului, este lumina adev\u0103rului, este via\u021ba memoriei, este \u00eenv\u0103\u021b\u0103toarea vie\u021bii, este vestitorul antichit\u0103\u021bii, destinat\u0103 nemuririi? \u201d<\/em><\/p>\n

\u00cent\u00e2lnim aici celebrul citat, redat deseori pentru a aminti de datoria noastr\u0103 de a \u00eenv\u0103\u021ba din istorie \u0219i cu ajutorul istoriei: \u201eHistoria magistra vitae est!\u201d <\/em><\/p>\n

Din p\u0103cate, pu\u021bini se apleac\u0103 asupra istoriei \u0219i nu este de mirare c\u0103 ast\u0103zi lipsesc reperele morale ale istoriei, \u00een timp ce mul\u021bi contemporani au pierdut \u201ememoria\u201d trecutului. Un profesor, chiar de istorie, le amintea studen\u021bilor s\u0103i c\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, istoria este \u00eenv\u0103\u021b\u0103toarea vie\u021bii, dar c\u0103 ast\u0103zi are pu\u021bini \u201estuden\u021bi\u201d \u0219i c\u0103 sunt mai pu\u021bini cei interesa\u021bi s\u0103 afle adev\u0103rul din trecut. \u0218i acest lucru este valabil despre o perioad\u0103 grea prin care a trecut Rom\u00e2nia \u2013 \u0219i \u00een special Biserica Catolic\u0103 \u2013 \u00een timpul regimului comunist.<\/p>\n

Desigur, avem o istorie care \u00eenc\u0103 nu este pe deplin studiat\u0103 \u0219i cunoscut\u0103, dar este bogat\u0103 \u00een fapte eroice \u0219i de martiriu care trebuie s\u0103 ne aminteasc\u0103 de cei ce au \u201emers \u00eenaintea noastr\u0103 cu semnul credin\u021bei\u201d (Liturghia catolic\u0103<\/em>, Canonul Roman<\/em>) \u0219i care, de multe ori, cu propria lor via\u021b\u0103, au scris istoria, acest manual din care ar trebui s\u0103 sorbim \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 pentru a avea un viitor mai bun, tr\u0103ind \u00eentr-un prezent pe care l-a zidit trecutul.<\/p>\n

Prezentarea \u0219i interpretarea istoriei noastre biserice\u0219ti din partea unor cercet\u0103tori \u0219i istorici sunt importate \u0219i au \u00eenceput s\u0103 aduc\u0103 roade, sco\u021b\u00e2nd la lumin\u0103 adev\u0103rul istoriei, prin care suntem ajuta\u021bi s\u0103 ne ancor\u0103m \u00een trecut pentru a nu-l uita \u0219i pentru a putea transmite genera\u021biilor viitoare un exemplu elocvent de verticalitate cre\u0219tin\u0103 \u0219i civic\u0103 \u00een fa\u021ba persecu\u021biilor \u00eempotriva cre\u0219tinilor. \u00cen Scrisoarea c\u0103tre Evrei citim: \u201eAminti\u021bi-v\u0103 de conduc\u0103torii vo\u0219tri care v-au \u00eenv\u0103\u021bat cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu \u0219i, medit\u00e2nd \u00eemplinirea vie\u021bii lor, imita\u021bi credin\u021ba lor\u201d<\/em> (Ev 13,7), adev\u0103r care nu poate fi limitat strict la \u201econduc\u0103tori\u201d, ci la to\u021bi eroii \u0219i martirii credin\u021bei, victime ale totalitarismului comunist.<\/p>\n

Primul volum din trilogia Biserica \u015fi istoria<\/em>, cu subtilul \u201eRezisten\u021ba prin credin\u021b\u0103<\/em>\u201d, apare sub egida Departamentului de Cercetare Istoric\u0103 \u201eFericitul Anton Durcovici\u201d al Episcopiei de Ia\u0219i, a Centrului \u201eBiserica \u0219i istoria\u201d, de pe l\u00e2ng\u0103 Arhiepiscopia Romano-Catolic\u0103 de Bucure\u0219ti, \u0219i a Oficiului Diecezan pentru Cultur\u0103, Cercetare, Publica\u021bii \u0219i Informa\u021bii a Episcopiei de Chi\u0219in\u0103u. \u0218i dac\u0103 \u00een citatul de mai sus, Cicero era invocat ca oratorul suprem care transmite istoria corect\u0103, \u00een cazul de fa\u021b\u0103 \u00eei avem pe \u201eoratorii no\u0219tri\u201d, cercet\u0103torii pasiona\u021bii \u0219i asidui ai Arhivelor noastre, domnul prof. dr. D\u0103nu\u021b Dobo\u0219 \u0219i pr. dr. Petru Ciobanu, primul \u2013 pentru istoria suferin\u021belor Bisericii Catolice din cele dou\u0103 dieceze-surori Bucure\u0219ti \u0219i Ia\u0219i, al doilea \u2013 pentru Biserica Catolic\u0103 de \u201edincolo de Prut\u201d, care ne descoper\u0103 cu at\u00e2ta pasiune fa\u021ba necunoscut\u0103 a unei Biserici \u201evechi\u201d, dar \u00een acela\u0219i timp \u201etinere\u201d, prin aducerea \u00een \u201eprezent\u201d a faptelor de eroism \u0219i de martiriu ale multor contemporani care au tr\u0103it mult timp l\u00e2ng\u0103 noi \u0219i \u00een mijlocul nostru.<\/p>\n

Felicit\u0103ri \u0219i profund\u0103 recuno\u0219tin\u021b\u0103 autorilor acestui volum, cu dorin\u021ba de a vedea c\u00e2t mai cur\u00e2nd \u0219i celelalte volume, care ne vor \u00eentregi \u201ememoria\u201d istoriei Bisericii Catolice din \u021bara noastr\u0103.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Pap\u0103 Ioan Paul II-lea spunea \u00een Scrisoarea apostolic\u0103 Tertio Millennio Adveniente (1994)<\/em>: \u201e\u00cen secolul nostru (sec. XX) s-au \u00eentors martirii, adesea necunoscu\u021bi, solda\u021bi aproape necunoscu\u021bi ai marii cauze a lui Dumnezeu\u201d<\/em> (nr. 37). Sunt b\u0103rba\u021bi \u0219i femei care \u201el-au urmat pe Cristos \u00een diferitele forme ale voca\u021biei religioase\u201d <\/em>(ibid.). \u201eAvem datoria de a nu uita ace\u0219ti martori cunoscu\u021bi sau solda\u021bi necunoscu\u021bi ai marii cauze a lui Dumnezeu\u201d<\/em>, cum \u00eei nume\u0219te Sf\u00e2ntul Ioan Paul al II-lea.<\/p>\n

\u201eBiserica \u2013 a amintit Sf\u00e2ntul Pap\u0103 \u00een repetate r\u00e2nduri \u2013 s-a n\u0103scut din crucea lui Cristos \u0219i a crescut \u00een mijlocul persecu\u021biilor\u201d. A\u0219a a fost la \u00eenceput, \u00een Antichitatea roman\u0103. A fost la fel \u0219i mai t\u00e2rziu. Constatarea lui Tertulian s-a verificat punctual \u00een fiecare persecu\u021bie \u00eempotriva cre\u0219tinilor: \u201eS\u00e2ngele martirilor este s\u0103m\u00e2n\u021ba cre\u0219tinilor\u201d (Semen est sanguis christianorum<\/em>)<\/p>\n

De-a lungul secolelor, persecu\u021biile \u00eempotriva Bisericii au izbucnit \u00een diferite locuri, iar cei care au crezut \u00een Cristos au suferit cele mai grave torturi \u0219i de multe ori \u0219i-au dat via\u021ba pentru credin\u021b\u0103. \u201eMartirologiul Bisericii a fost scris secol dup\u0103 secol\u201d, afirma Sf\u00e2ntul Ioan Paul al II-lea. El preciza \u201ec\u0103 martirii ne vorbesc \u00een limbajul Crucii, \u00een timp ce ne duc \u00eenapoi la vremurile \u00een care cre\u0219tinii erau persecuta\u021bi. Al lor era un sacrificiu eroic; o mo\u0219tenire \u00een care \u00abmoartea \u0219i via\u021ba se confrunt\u0103 \u00eentr-un duel minunat\u00bb (secven\u021ba Pa\u0219telui). Chiar dac\u0103 moartea pare s\u0103 fi triumfat, ei, martirii \u0219i erorii credin\u021bei, conform planului divin de m\u00e2ntuire, au suferit din cauza credin\u021bei lor, au participat \u00eentr-un mod excep\u021bional la Crucea lui Cristos. Crucea poart\u0103 odat\u0103 cu interven\u021bia sa de moarte trupul lui Cristos, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00abtotul se va des\u0103v\u00e2r\u0219i\u00bb. Acest mister continu\u0103 \u00een istoria lumii. \u00cen acela\u0219i mod continu\u0103 str\u0103lucita eliberare ce va fi \u00eentotdeauna legat\u0103 de Crucea Calvarului. Prin aceast\u0103 Cruce, Dumnezeu nu va muri niciodat\u0103 \u00een istoria omenirii!\u201d<\/p>\n

\u0218i ce s\u0103 spunem despre marea experien\u021b\u0103 a martiriului din \u021bara noastr\u0103, care a caracterizat Biserica Catolic\u0103 de ambele rituri, romano-catolic \u0219i greco-catolic, \u0219i care s-a unit cu credincio\u0219ii din \u021b\u0103rile est-europene \u00een secolul trecut? Persecuta\u021bi de o implacabil\u0103 putere ateist\u0103, mul\u021bi martori curajo\u0219i ai Evangheliei au \u201edes\u0103v\u00e2r\u0219it\u201d patima lui Cristos \u00een trupul lor (cf. Col 1,24). Adev\u0103ra\u021bii martiri \u0219i eroi ai secolului XX, din timpul persecu\u021biei comuniste, sunt o lumin\u0103 pentru Biseric\u0103 \u0219i omenire: \u201eCre\u0219tinii Europei de ast\u0103zi \u0219i ai lumii, aplec\u00e2ndu-se \u00een rug\u0103ciune la marginea lag\u0103relor de concentrare \u0219i a \u00eenchisorilor, trebuie s\u0103 fie recunosc\u0103tori pentru acea lumin\u0103 a lor: ea a fost lumina lui Cristos, pe care au f\u0103cut-o s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 \u00een \u00eentuneric\u201d, remarca Papa Ioan Paul al II-lea \u00een Scrisoarea apostolic\u0103 pentru al patrulea centenar al unirii de la Brest, pe 12 noiembrie 1995.<\/p>\n

\u201eIubirea nu moare niciodat\u0103!\u201d \u201eNoii martiri \u0219i eroi ai credin\u021bei\u201d au fost rezisten\u021bi la toate \u00eencerc\u0103rile de dezumanizare. Amintirea lor nu este o invita\u021bie la victimizarea cre\u0219tinilor \u0219i nici o chemare la un spirit de r\u0103zbunare. Identitatea Bisericii \u00een lumea contemporan\u0103 se modeleaz\u0103 cu apelul la memoria \u201enoilor martiri\u201d. Cre\u0219tinii de ast\u0103zi trebuie s\u0103 participe profund la contradic\u021biile istoriei, tocmai pentru a ar\u0103ta c\u0103 \u201ehistoria magistra vitae est<\/em>\u201d.<\/p>\n

Parcurg\u00e2nd paginile acestui prim volum din Trilogia proiectat\u0103, constat\u0103m cum autorii combin\u0103 rigoarea \u0219tiin\u021bific\u0103 a istoricului cu pasiunea pentru prezentarea a nenum\u0103ra\u021bi cre\u0219tini ce au suferit sau \u0219i-au dat via\u021ba pentru credin\u021b\u0103 pe meleagurile \u021b\u0103rii noastre, cu prec\u0103dere \u00een Moldova \u0219i \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. \u00cenc\u0103 de la primele sale pagini, cartea se prezint\u0103 ca o fresc\u0103 \u00eentre istorie \u0219i memorie \u0219i ghideaz\u0103 cititorul \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie, \u00een multe privin\u021be, necunoscut\u0103 \u0219i surprinz\u0103toare, c\u0103tre r\u0103d\u0103cinile cre\u0219tinismului autohton, motiv pentru a cunoa\u0219te bine \u0219i fizionomia Bisericii locale.<\/p>\n

Cu un capitol-preambul la acest volum, este prezentat un document vechi al Magisteriului Bisericii, o enciclic\u0103 a Papei Pius al IX-lea, ce stigmatiza m\u0103surile pe care statele liberale le-au luat \u00eempotriva Bisericii, condamn\u00e2nd toate ideologiile \u201emoderne\u201d, de la liberalism la socialism (enciclica Quanta cura<\/em>, cu adaosul Sillabus<\/em>-ul erorilor moderne, 1864).<\/p>\n

Apoi, autorii ne introduc \u00een \u201epanteonul\u201d noilor martiri \u0219i eroi autohtoni ai credin\u021bei, f\u0103r\u0103 defecte retorice, \u00eentre istorie \u0219i memorie, cu un stil agil \u0219i incisiv, care \u00eel determin\u0103 pe cititor s\u0103 descopere nenum\u0103ra\u021bii protagoni\u0219ti ai acestor pagini extraordinare ale istoriei cre\u0219tine de pe meleagurile rom\u00e2ne\u0219ti. Cartea se bazeaz\u0103 pe cercet\u0103ri efectuate asupra surselor prezente \u00een arhivele Bisericii \u015fi ale CNSAS, care sunt \u201epove\u0219tile\u201d despre martorii credin\u021bei secolului XX ai Bisericii noastre Catolice.<\/p>\n

De fapt, nu este \u201epovestea\u201d unor preo\u021bi sau cre\u0219tini eroi care au suferit sau \u0219i-au dat via\u021ba pentru Evanghelie, ci a unei adev\u0103rate \u201emul\u021bimi de martiri \u0219i m\u0103rturisitori\u201d. Este o modalitate a citi istoria unui secol care \u0219i-a ar\u0103tat fa\u021ba inuman\u0103, violent\u0103, intolerant\u0103, cumplit\u0103, chiar \u0219i prin povestea persecu\u021biilor \u00eempotriva cre\u0219tinilor. Ace\u0219ti martori sunt expresia unei umanit\u0103\u021bi cre\u0219tine care a suferit violen\u021b\u0103 pentru credin\u021b\u0103, dar a rezistat bl\u00e2nd, umil, nonviolent, dar \u00een acela\u0219i timp puternic. Marea realitate a cre\u0219tinismului secolului XX, inclusiv pe cuprinsul celor dou\u0103 dieceze aflate \u00een analiz\u0103, dincolo de o complexitate istoric\u0103 ce nu poate fi u\u0219or rezumat\u0103, a fost tocmai aceast\u0103 \u201efor\u021b\u0103 umil\u0103\u201d a martirilor \u0219i eroilor. Este un fenomen de mas\u0103 care nu poate fi \u00eenc\u0103 evaluat \u00een \u00eentregime: oameni obi\u0219nui\u021bi, b\u0103rba\u021bi \u0219i femei, episcopi, preo\u021bi, pastori, c\u0103lug\u0103ri\/c\u0103lug\u0103ri\u021be, laici. Cu adev\u0103rat o mul\u021bime de martiri \u0219i eroi!<\/p>\n

O list\u0103 complet\u0103 a lor nu este \u00eenc\u0103 definitivat\u0103; volumele care vor urma ar putea s\u0103 completeze aceast\u0103 \u201egalerie\u201d de eroi \u0219i martiri. Adesea praful istoriei, uzura vie\u021bii de zi cu zi, o cultur\u0103 a \u201eimediatului\u201d ne fac s\u0103-i uit\u0103m. Confruntat\u0103 cu aceast\u0103 uitare, Biserica p\u0103streaz\u0103 \u0219i ap\u0103r\u0103 memoria martorilor credin\u021bei din timpurile recente, a\u0219a cum \u0219i-a amintit de secole vechii martiri. Aceast\u0103 amintire este solicitant\u0103, pentru c\u0103 ne afl\u0103m \u00een fa\u021ba martorilor vii ai inimii credin\u021bei cre\u0219tine. Ei cer s\u0103-\u0219i asume \u0219i s\u0103 accepte mo\u0219tenirea. Istoriile lor, c\u0103l\u0103toria lor de credin\u021b\u0103 trezesc, de asemenea, o mare uimire. Este uimirea \u00een fa\u021ba unei umanit\u0103\u021bi care, sus\u021binut\u0103 doar de credin\u021b\u0103, nu a cedat motivelor de ur\u0103 \u0219i violen\u021b\u0103 \u0219i a asistat la credin\u021b\u0103, dragoste, ata\u0219ament fa\u021b\u0103 de misiune \u0219i d\u0103ruire \u00een slujirea poporului credincios. Este uimirea celor care, \u00een ciuda tuturor, au tr\u0103it Evanghelia p\u00e2n\u0103 la \u201ecap\u0103tul puterilor\u201d, p\u00e2n\u0103 la ultima suflare.<\/p>\n

Autorii au f\u0103cut acest efort extraordinar de a ajuta cititorul s\u0103-\u0219i aminteasc\u0103 aceast\u0103 pagin\u0103 dureroas\u0103 a cre\u0219tinismului \u00een Biserica noastr\u0103 local\u0103, povestind \u201enumai pove\u0219ti de martiriu \u0219i de persecu\u021bie\u201d. Este o carte pus\u0103 \u00een slujba amintirii multor b\u0103rba\u021bi \u0219i femei care au suferit \u0219i au murit \u00een timpul persecu\u021biei comuniste doar pentru faptul c\u0103 erau cre\u0219tini catolici. Mesajul lor vorbe\u0219te, prin paginile volumului, celor care cred, dar \u0219i celor care nu cred, b\u0103tr\u00e2nilor care au tr\u0103it vremuri triste \u0219i au fost colegii multor martiri \u0219i tinerilor care nu \u0219tiu \u0219i pentru care memoria devine istorie.<\/p>\n

Parcurg\u00e2nd paginile c\u0103r\u021bii, apare realitatea unei m\u0103rturii excep\u021bionale de credin\u021b\u0103 ce a implicat sute de mii de femei \u0219i b\u0103rba\u021bi uci\u0219i pentru c\u0103 au apar\u021binut Bisericii. Este un fapt evident al istoriei recente a Bisericii persecutate, care a unit \u0219i une\u0219te cre\u0219tinii din fiecare Biseric\u0103 \u0219i confesiune \u0219i este transmis ca punct de referin\u021b\u0103 al memoriei lor, a\u0219a cum apare din cuvintele Sf\u00e2ntului Pap\u0103 Ioan Paul al II-lea \u00een Scrisoarea Tertio millennio adveniente<\/em> (1994): \u201e\u00cen secolul nostru <\/em>(sec. XX)au revenit martirii, adesea necunoscu\u021bi, <\/em>\u00ab<\/em>solda\u021bi necunoscu\u021bi<\/em>\u00bb<\/em> ai marii cauze a lui Dumnezeu. Pe c\u00e2t posibil, m\u0103rturiile lor nu trebuie pierdute \u00een Biseric\u0103\u201d.<\/em> Pentru aceasta, Papa a lansat o invita\u021bie: \u201eEste necesar ca Bisericile locale s\u0103 fac\u0103 totul pentru a nu l\u0103sa s\u0103 piar\u0103 memoria celor care au suferit martiriul, adun\u00e2nd documenta\u021bia necesar\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

Este o lec\u021bie pe care ne-o \u00eensu\u0219im \u0219i noi: trecutul nu trebuie uitat, istoria de eroism a credincio\u0219ilor no\u0219tri din timpurile de trist\u0103 amintire trebuie s\u0103 fie o adev\u0103rat\u0103 \u201emaestr\u0103 a vie\u021bii\u201d.<\/p>\n

Invoc binecuv\u00e2ntarea lui Dumnezeu asupra autorilor \u0219i asupra tuturor acelora care vor lua \u00een m\u00e2n\u0103 aceast\u0103 carte de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103, pentru a g\u0103si \u00een ea modele de credin\u021b\u0103 \u0219i rezisten\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de noile ideologii ce doresc iar\u0103\u0219i s\u0103-l duc\u0103 pe Dumnezeu pe Golgota, pentru a exclama sus \u0219i tare c\u0103 \u201eDumnezeu a murit!\u201d.<\/p>\n

 <\/p>\n

Bucure\u0219ti, 22 februarie 2021
\nS\u0103rb\u0103toarea Catedrei Sf\u00e2ntului Apostol Petru<\/p>\n

\u00cePS Aurel Perc\u0103
\nArhiepiscop Mitropolit de Bucure\u0219ti<\/p>\n

Hits: 279<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Historia vero testis temporum, lux veritatis, vita memoriae , magistra vitae, nuntia vetustatis, qua voce alia, nisi oratoris, immortalitati commendatur?(Cicero, De Oratore, II, IX, 36)   Ca motto pentru prezentarea volumului Biserica \u0219i istoria: Rezisten\u021ba prin credin\u021b\u0103, am ales citatul \u00een limba latin\u0103 al lui Marcus Tullius Cicero, din De Oratore, care tradus \u00eenseamn\u0103: \u201eDe […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":25582,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[44],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25580"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25580"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25580\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25583,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25580\/revisions\/25583"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/25582"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25580"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25580"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25580"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}