{"id":25570,"date":"2024-04-27T11:02:08","date_gmt":"2024-04-27T08:02:08","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=25570"},"modified":"2024-04-27T16:23:52","modified_gmt":"2024-04-27T13:23:52","slug":"film-documentar-din-istoria-arhidiecezei-de-bucuresti-1883-1954","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2024\/04\/27\/film-documentar-din-istoria-arhidiecezei-de-bucuresti-1883-1954\/","title":{"rendered":"Film documentar: Din istoria Arhidiecezei de Bucure\u0219ti (1883-1954)"},"content":{"rendered":"

Cu prilejul \u201eZilei Arhidiecezei\u201d \u2013 138 de ani de la \u00eentemeierea Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucure\u0219ti, Centrul \u201eBiserica \u0219i Istoria\u201d \u0219i Arhiva \u201eVladimir Ghika\u201d de pe l\u00e2ng\u0103 Arhiepiscopia Romano-Catolic\u0103 de Bucure\u0219ti au realizat filmul documentar \u201eDin istoria Arhidiecezei de Bucure\u0219ti: 1883-1954\u201d, film dedicat \u00cePS Aurel Perc\u0103.<\/strong><\/p>\n

Filmul a fost realizat de Dr. D\u0103nu\u021b Dobo\u0219 \u0219i Dr. Iulia Cojocariu, care au beneficiat de colaborarea ing. Silviu Dogariu de la Episcopia Romano-Catolic\u0103 de Ia\u0219i.<\/strong><\/p>\n

Filmul reconstituie istoria Arhidiecezei sub p\u0103storirea primilor \u0219ase arhiepiscopi de Bucure\u0219ti: Ignazio Felice Paoli, Paul Iosif Palma, Otto Zardetti, Francisc Xaveriu von Hornstein, Raymund Netzhammer \u0219i Alexandru Theodor Cisar.<\/strong><\/p>\n

\n

Film documentar 27.04.2021<\/h2>\n

Din istoria Arhidiecezei de Bucure\u0219ti (1883-1954)<\/h2>\n

Partea I \u2013 Ctitorii<\/h3>\n

9 martie 1885, Gara Bucure\u0219ti.\u00a0<\/strong>Sose\u0219te trenul Expres Budapesta \u2013 Bucure\u0219ti, aduc\u00e2nd \u00eentr-un car funebru sicriul cu trupul arhiepiscopului Ignazio Felice Paoli, trecut la cele ve\u0219nice la Viena, la 27 februarie. Sicriul a fost depus apoi \u00een catedrala \u201eSf\u00e2ntul Iosif\u201d, m\u0103rea\u021ba sa ctitorie, pentru funeraliile solemn, la sf\u00e2r\u0219itul c\u0103rora cortegiul funerar s-a \u00eendreptat spre Cimitirul Bellu, unde trupul marelui P\u0103stor a fost depus \u00een cripta Capelei \u201eSf\u00e2nta Ana\u201d. Circa 50.000 de bucure\u0219teni s-au aflat \u00een acele momente pe str\u0103zile Capitalei pentru a-l omagia pe ctitorul catedralei \u0219i al Arhidiecezei.<\/p>\n

Pentru catolicii din Arhidieceza de Bucure\u0219ti vestea mor\u021bii Monseniorului Paoli a fost un moment de mare emo\u021bie, deoarece acesta devenise extrem de iubit de c\u0103tre credincio\u0219i, stimat de autorit\u0103\u021bi \u0219i cunoscut \u00een toat\u0103 Europa, pe care o cutreierase pentru binele diecezei sale. Cu numai un an \u00eenainte, la 15 februarie 1884 arhiepiscopul Paoli inaugurase Catedrala \u201eSf\u00e2ntul Iosif\u201d, darul cel mai de pre\u021b pe care un p\u0103stor l-a f\u0103cut Arhidiecezei, despre care marele Mihail Kog\u0103lniceanu spune c\u0103 este \u201ecel mai frumos edificiu religios din Rom\u00e2nia\u201d.<\/p>\n

La 15 februarie 1884, noteaz\u0103 istoricul Carol Auner, Monseniorul Paoli tr\u0103ise \u201eo zi memorabil\u0103, cea mai fericit\u0103 din via\u021ba sa\u201d, deoarece vedea aproape \u00eemplinit\u0103 opera sa de c\u0103p\u0103t\u00e2i, catedrala, Casa lui Dumnezeu, un monument pe care \u00eel considera \u201efrumos \u0219i demn de religia noastr\u0103 sf\u00e2nt\u0103\u201d.<\/p>\n

\u201eOsemintele lui \u2013 scria acela\u0219i Carol Auner \u2013 se vor muta de bun\u0103 seam\u0103 \u00een catedral\u0103, ctitoria sa de c\u0103petenie\u201d.<\/p>\n

Monseniorul Paoli a fost \u0219i ctitorul Seminarului diecezan \u201eSf\u00e2ntul Duh\u201d fondat \u00een anul 1870, precum \u0219i un mare protector al \u0219colilor catolice, iar amintirea sa a fost mereu vie \u0219i \u00een Dieceza de Nicopole din Bulgaria pe care a p\u0103storit-o timp de peste un deceniu.<\/p>\n

Portretul arhiepiscopului Paoli, executat \u00een anul 1880 de c\u0103tre pictorul Szatmary, a fost expus mereu, la loc de cinste \u00een cele trei re\u0219edin\u021be episcopale din Bucure\u0219ti.<\/p>\n

\u201eDup\u0103 moartea Monseniorului Paoli \u2013 scrie canonicul Basilio Laureri \u2013 credincio\u0219ii Arhidiecezei cuprin\u0219i de o durere profund\u0103 au \u00een\u0103l\u021bat spre Dumnezeu rug\u0103ciuni fierbin\u021bi pentru a le d\u0103rui c\u00e2t mai repede un p\u0103stor care s\u0103 continue opera apostolic\u0103 a lui Paoli\u201d. Aceste rug\u0103ciuni au fost ascultate, iar Papa Leon al XIII-lea l-a numit arhiepiscop de Bucure\u0219ti pe Monseniorul Paul Iosif Palma, fostul vicar general al Monseniorului Paoli, c\u0103ruia \u00eei oferise toat\u0103 colaborarea sa \u00een \u00eendr\u0103zne\u021bele sale planuri.<\/p>\n

Arhiepiscopul Palma a fost succesorul demn al Monseniorului Paoli, un prelat \u00eensufle\u021bit de un mare zel pentru educa\u021bia cre\u0219tineasc\u0103 \u0219i pentru splendoarea cultului divin, determinat nu numai s\u0103 continue operele predecesorului s\u0103u, dar \u0219i s\u0103 le perfec\u021bioneze. Liturghia de instalare a avut loc la 26 iunie 1885 \u00een Catedrala \u201eSf\u00e2ntul Iosif\u201d \u2013 primul eveniment de excep\u021bie de acest fel din Bucure\u0219ti, cu participarea Familiei Regale, a membrilor Guvernului, Corpului Diplomatic \u0219i a unei mul\u021bimi imense de credincio\u0219i.<\/p>\n

Arhiepiscopul Palma r\u0103m\u00e2ne \u00een istoria Arhidiecezei prin alte realiz\u0103ri importante printre care se num\u0103r\u0103 finalizarea lucr\u0103rilor interioare la catedral\u0103, instituirea \u00een anul 1887 a Capitlului canonicilor Catedralei \u201eSf\u00e2ntul Iosif\u201d \u0219i edificarea a \u0219apte biserici. Tot lui i se datoreaz\u0103 \u0219i organizarea \u00een august 1885 a primului pelerinaj rom\u00e2nesc la Lourdes, prilej cu care a fost depus la sanctuarul marian impresionantul steag rom\u00e2nesc \u0219i a fost adus\u0103 la Bucure\u0219ti statuia Sfintei Fecioare, a\u0219ezat\u0103 \u00een anul 1893 \u00een Catedrala \u201eSf\u00e2ntul Iosif\u201d. Programul s\u0103u pastoral era cople\u0219itor, \u00eens\u0103 Dumnezeu avea alte planuri. \u00cen 1889, arhiepiscopul s-a \u00eemboln\u0103vit grav, trec\u00e2nd la cele ve\u0219nice la 2 februarie 1892, la Viena, dup\u0103 doi ani de suferin\u021be.<\/p>\n

Pe durata anilor de boal\u0103 ai Monseniorului Palma, conducerea Arhidiecezei a fost \u00eencredin\u021bat\u0103 de Papa Leon al XIII-lea episcopului coadiutor Constantin Costa, administrator apostolic, ultimul episcop al Arhidiecezei provenit din Congrega\u021bia Pasioni\u0219tilor.<\/p>\n

Monseniorul Costa are meritul de a fi reactivat proiectul mai vechi al arhiepiscopilor Paoli \u0219i Palma, precum \u0219i al arhitectului Friedrich Schmidt, proiectantul Catedralei \u201eSf\u00e2ntul Iosif\u201d, privind construirea al\u0103turi de catedral\u0103 a unei cl\u0103diri proprii pentru Seminarul diecezan. Ridicat\u0103 \u00een anii 1891-1892, cl\u0103direa Seminarului (\u201ePalatul Costa\u201d) a permis \u00een anul 1893 unificarea celor dou\u0103 cursuri seminariale \u2013 Seminarul Mare de la Cioplea \u0219i Seminarul mic de la Bucure\u0219ti.<\/p>\n

\u00cen anul 1892 episcopul Constantin Costa a fost nevoit s\u0103 se retrag\u0103 de la conducerea Arhidiecezei, astfel \u00eenc\u00e2t lucr\u0103rile interioare la imobilul Seminarului au fost finalizate de canonicul Basilio Laureri, noul administrator apostolic.<\/p>\n

P\u0103storirea celui de-al treilea arhiepiscop de Bucure\u0219ti, Otto Zardetti, apar\u021bin\u00e2nd Ordinului Benedictin, a fost scurt\u0103, acesta demision\u00e2nd \u0219i declar\u00e2ndu-se dep\u0103\u0219it de \u201emarile dificult\u0103\u021bi economice\u201d pe care le \u00eenregistra \u00een anii 1894-1895 Arhidieceza de Bucure\u0219ti. Cu toate acestea, numele s\u0103u r\u0103m\u00e2ne legat de fondarea \u00een anul 1895 a Parohiei Catedralei \u201eSf\u00e2ntul Iosif\u201d \u0219i de multe alte proiecte administrative \u0219i pastorale r\u0103mase \u00eens\u0103 nefinalizate.<\/p>\n

I-a succedat la conducerea Arhidiecezei episcopul de Ia\u0219i, Dominic Jaquet, \u00een calitate de administrator apostolic. \u00cen timpul scurtei sale p\u0103storiri s-a \u00eencercat o rezolvare, f\u0103r\u0103 succes \u00eens\u0103, a situa\u021biei canonice a Regelui Carol I \u0219i a Principelui mo\u0219tenitor Ferdinand, exclu\u0219i de c\u0103tre Sf\u00e2ntul Scaun de la sacramente \u00een urma \u00eenc\u0103lc\u0103rii grave a canoanelor Bisericii.<\/p>\n

Arhiepiscopul Francisc Xaveriu von Hornstein, benedictin \u2013 a scris o pagin\u0103 glorioas\u0103 \u00een istoria Arhidiecezei de Bucure\u0219ti, pe care a p\u0103storit-o timp de un deceniu. Este ctitorul noii re\u0219edin\u021be episcopale de l\u00e2ng\u0103 Parcul Ci\u0219migiu, actuala re\u0219edin\u021b\u0103 a Nun\u021biaturii Apostolice, precum \u0219i al \u0218colii arhiepiscopale de b\u0103ie\u021bi \u201eSf\u00e2ntul Andrei\u201d din Calea C\u0103l\u0103ra\u0219ilor. S-a preocupat \u00een mod deosebit de pastora\u021bia celor 60.000 de catolici din Arhidiecez\u0103, pe care a dorit s\u0103-i cunoasc\u0103 prin vizitele canonice, prilej cu care a realizat o prioritizare a urgen\u021belor pastorale \u2013 fondarea de noi parohii, edificarea \u0219i restaurarea bisericilor \u0219i a caselor parohiale, \u00eenfiin\u021barea de noi \u0219coli parohiale. Totodat\u0103, arhiepiscopul Hornstein a sprijinit institutele \u0219colare de fete conduse de surorile din Congrega\u021bia \u201eDamele Engleze\u201d, chem\u00e2ndu-le la Bucure\u0219ti, cu acela\u0219i scop, \u00een anul 1898 pe surorile sioniste. \u00cen acela\u0219i an au revenit la Bucure\u0219ti \u0219i Fra\u021bii \u0218colilor Cre\u0219tine pentru a prelua conducerea \u0218colii arhiepiscopale de b\u0103ie\u021bi.<\/p>\n

Un proiect de suflet pentru arhiepiscop, cel al construirii unei biserici greco-catolice la Bucure\u0219ti a trebuit totu\u0219i am\u00e2nat ca urmare a demisiei sale, de\u0219i reu\u0219ise cea mai ampl\u0103 mobilizare de binef\u0103c\u0103tori externi de dup\u0103 cea organizat\u0103 \u00een scopul atragerii de fonduri necesare construirii Catedralei \u201eSf\u00e2ntul Iosif\u201d.<\/p>\n

<\/h3>\n

Partea a doua. In verbo tuo<\/h3>\n

3 iulie 1924.<\/strong> Arhiepiscopul Raymund Netzhammer \u0219i-a \u00eenaintat demisia ca urmare a solicit\u0103rii Papei Pius al XI-lea, veste primit\u0103 cu profund\u0103 emo\u021bie \u0219i triste\u021be de credincio\u0219i \u0219i cu total\u0103 surprindere de Regele Ferdinand I \u0219i prim ministrul liberal Ionel Br\u0103tianu. Un an mai t\u00e2rziu a realizat \u00eens\u0103 c\u0103 repro\u0219urile care \u00eei fuseser\u0103 aduse arhiepiscopului Netzhammer nu corespundeau adev\u0103rului, \u00eens\u0103 faptul era deja consumat.<\/p>\n

\u00cen cei 19 ani de p\u0103storire ai Monseniorului Netzhammer, Arhidieceza a cunoscut o perioad\u0103 de stabilitate a structurilor deja create de \u00eentemeietori, priorit\u0103\u021bile arhiepiscopului fiind \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul \u0219i cultura catolic\u0103, pe care le-a integrat cu succes \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103. Mutarea seminari\u0219tilor \u00een anul 1906 \u00een re\u0219edin\u021ba episcopal\u0103 \u2013 Palatul Hornstein \u2013, fondarea \u00een imobilul Seminarului a \u0218colii episcopale de b\u0103ie\u021bi nr. 2 \u201eSf\u00e2ntul Iosif\u201d, edificarea imobilelor pentru Gimnaziul \u0219i Liceul arhiepiscopal, a Convictului \u201eSf\u00e2ntul Andrei\u201d \u0219i a Saloanelor \u201eTomis\u201d sunt numai c\u00e2teva dintre realiz\u0103rile acestuia \u00een domeniul educa\u021biei.<\/p>\n

Presa \u0219i cultura catolic\u0103 au cunoscut de asemenea o dezvoltare f\u0103r\u0103 precedent, apt ce i-a permis istoricului Nicolae Iorga s\u0103 eviden\u021bieze mi\u0219carea cultural\u0103 \u00een cadrul Bisericii Catolice sus\u021binut\u0103 de arhiepiscopul c\u0103rturar Raymund Netzhammer.<\/p>\n

De numele s\u0103u se leag\u0103 \u0219i construirea bisericii greco-catolice \u201eSf\u00e2ntul Vasile\u201d \u0219i a bisericilor \u201eSf\u00e2nta Elena\u201d \u0219i \u201ePreasf\u00e2ntul M\u00e2ntuitor\u201d din Bucure\u0219ti, a bisericii \u201eSf\u00e2ntul Anton de Padova\u201d din C\u00e2mpina \u0219i \u201eSf\u00e2ntul Iosif\u201d din Buz\u0103u. Arhiepiscopul Netzhammer a f\u0103cut proba unui mare p\u0103stor \u00een anii Primului R\u0103zboi Mondial, atunci c\u00e2nd r\u0103mas la Bucure\u0219ti \u00een timp ce majoritatea preo\u021bilor \u0219i Fra\u021bilor \u0218colari fuseser\u0103 aresta\u021bi \u0219i interna\u021bi \u00een Moldova, a reu\u0219it s\u0103 rezolve situa\u021biile grele \u00een care se afla Arhidieceza, iar \u00een final s\u0103 ob\u021bin\u0103 eliberarea preo\u021bilor \u0219i a Fra\u021bilor \u0218colilor Cre\u0219tine.<\/p>\n

Dup\u0103 r\u0103zboi, din p\u0103cate, aceste merite nu i-au fost recunoscute, arhiepiscopul devenind o victim\u0103 a pasiunilor vechi na\u021bionaliste \u0219i a dela\u021biunilor venite inclusiv din interiorul Bisericii cu scopul compromiterii imaginii \u0219i activit\u0103\u021bii sale.<\/p>\n

R\u0103m\u00e2ne \u00een istoria Bisericii locale prin marile sale realiz\u0103ri pastorale, dar \u0219i pentru nedreptatea suferit\u0103, iar \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 r\u0103m\u00e2ne drept cel mai important scriitor \u0219i savant catolic, precum \u0219i autorul uneia dintre cele mai importante \u0219i consistente volume de c\u0103l\u0103torie intitulate \u201eDin Rom\u00e2nia\u201d. A fost aceasta dovada iubirii sale pentru a doua sa patrie, cultura \u0219i limba rom\u00e2n\u0103!<\/p>\n

<\/h3>\n

Partea a III-a.\u00a0\u201eIn odium fidei\u201d<\/h3>\n

25 noiembrie 1953.<\/strong> Arhiepiscopul Alexandru Theodor Cisar (1924-1954) \u00ee\u0219i anun\u021ba credincio\u0219ii cu privire la repunerea sa \u00een drepturile arhiepiscopale dup\u0103 trei ani de \u201edomiciliu obligatoriu\u201d impus de c\u0103tre comuni\u0219ti. Arhiepiscopul \u0219i-a manifestat totodat\u0103 bucuria fa\u021b\u0103 de \u201efapta bun\u0103\u201d a asupritorilor s\u0103i, precum \u0219i satisfac\u021bia fa\u021b\u0103 de starea optim\u0103 a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii sale, care-i permitea s\u0103-\u0219i reia atribu\u021biile de P\u0103stor al Arhidiecezei.<\/p>\n

Nu b\u0103nuia \u00eens\u0103 c\u0103 for\u021bele r\u0103ului aveau alte planuri, astfel c\u0103 bucuria sa a fost de scurt\u0103 durat\u0103. La 7 ianuarie 1954 Monseniorul Cisar a trecut la cele ve\u0219nice, \u00een condi\u021bii v\u0103dit suspecte, iar la scurt timp dictatorul comunist Gh. Gheorghiu-Dej recuno\u0219tea \u00eentr-o \u0219edin\u021b\u0103 secret\u0103 cu liderii Securit\u0103\u021bii \u0219i ai Partidului Comunist faptul c\u0103 arhiepiscopul Cisar fusese ucis \u0219i c\u0103 asasinatul nu avea s\u0103 fie investigat! \u00ce\u0219i \u00eencheia astfel existen\u021ba pe p\u0103m\u00e2nt cel de-al \u0219aselea arhiepiscop de Bucure\u0219ti de numele c\u0103ruia se leag\u0103 evenimente \u0219i fapte remarcabile din istoria Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucure\u0219ti. Astfel, sub p\u0103storirea sa de trei decenii Arhidieceza a cunoscut o perioad\u0103 \u00eenfloritoare \u00een contextul perioadei interbelice c\u00e2nd Rom\u00e2nia a ajuns la o dezvoltare f\u0103r\u0103 precedent \u00een toate domeniile.<\/p>\n

Realiz\u0103rile pastorale ale arhiepiscopului Alexandru Theodor Cisar sunt zecile de edificii \u2013 biserici, case parohiale, \u0219coli, institute caritative \u0219i de educa\u021bie, inclusiv noul Palat Arhiepiscopal de l\u00e2ng\u0103 Catedrala \u201eSf\u00e2ntul Iosif\u201d, la care se adaug\u0103 realiz\u0103rile din domeniul cultural, al presei \u0219i al \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului catolic. Exemplul cel mai edificator este cel al Seminarului diecezan \u201eSf\u00e2ntul Duh\u201d aflat sub conducerea rectorului Anton Durcovici, vicarul general al arhiepiscopului Cisar.<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu anul 1940 arhiepiscopul Cisar a fost nevoit s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 provoc\u0103rilor r\u0103zboiului mondial care a \u00eendoliat \u00eentreaga lume, iar timp de un deceniu el a fost liderul rezisten\u021bei prin credin\u021b\u0103 \u0219i oponentul principal al regimului ateu comunist instaurat \u00een Rom\u00e2nia de ocupan\u021bii sovietici, motiv pentru care arhiepiscopul a devenit una dintre victimele acestuia.<\/p>\n

R\u0103m\u00e2ne \u00een istoria Bisericii locale dup\u0103 cum men\u021biona canonicul Stanislau Traian Jovanelli, \u201ePreotul, Episcopul \u0219i Arhiepiscopul Mitropolit de o rar\u0103 credin\u021b\u0103 \u0219i iubire ad\u00e2nc\u0103 \u00een Dumnezeu, \u00eenzestrat cu rare virtu\u021bi naturale \u0219i suprafire\u0219ti, cu o inim\u0103 preaiubitoare fa\u021b\u0103 de semeni, clerul \u0219i credincio\u0219ii s\u0103i, prea supus \u0219i ascult\u0103tor fiu al Bisericii lui Cristos \u0219i Loc\u021biitorului s\u0103u pe p\u0103m\u00e2nt (…) cu o grij\u0103 arz\u0103toare spre binele \u0219i prop\u0103\u0219irea \u00eentregului popor\u201d.<\/p>\n

Deo gratias!<\/em><\/strong><\/p>\n