{"id":24369,"date":"2020-11-19T09:44:58","date_gmt":"2020-11-19T07:44:58","guid":{"rendered":"https:\/\/arcb.ro\/website\/?p=24369"},"modified":"2020-11-19T09:44:58","modified_gmt":"2020-11-19T07:44:58","slug":"regasind-speranta-si-solidaritatea-mesaj-al-presedintilor-conferintelor-episcopale-din-ue-catre-institutiile-ue-si-statele-membre","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2020\/11\/19\/regasind-speranta-si-solidaritatea-mesaj-al-presedintilor-conferintelor-episcopale-din-ue-catre-institutiile-ue-si-statele-membre\/","title":{"rendered":"Reg\u0103sind speran\u021ba \u0219i solidaritatea: Mesaj al pre\u0219edin\u021bilor Conferin\u021belor Episcopale din UE c\u0103tre institu\u021biile UE \u0219i statele membre"},"content":{"rendered":"

Biserica Catolic\u0103 din Uniunea European\u0103, reprezentat\u0103 de pre\u0219edin\u021bii Conferin\u021belor Episcopale din statele membre, dore\u0219te s\u0103 adreseze un mesaj de speran\u021b\u0103 \u0219i un apel la solidaritate<\/b> institu\u021biilor europene \u0219i \u021b\u0103rilor membre \u00een aceast\u0103 criz\u0103 care ne-a cople\u0219it. Un mesaj \u00een care reafirm\u0103m angajarea noastr\u0103 pentru construirea Europei, care a adus pace \u0219i prosperitate continentului nostru \u0219i valorilor sale fundamentale de solidaritate, libertate, inviolabilitate a demnit\u0103\u021bii umane, democra\u021bie, stat de drept, egalitate \u0219i ap\u0103rare \u0219i promovare a drepturilor umane. P\u0103rin\u021bii fondatori ai Uniunii Europene erau convin\u0219i c\u0103 Europa avea s\u0103 fie forjat\u0103 de crizele sale. \u00cen credin\u021ba noastr\u0103 cre\u0219tin\u0103 \u00een Domnul \u00eenviat, avem speran\u021ba c\u0103 Dumnezeu poate s\u0103 \u00eendrepte spre bine tot ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, chiar \u0219i ceea ce nu \u00een\u021belegem \u0219i ceea ce poate s\u0103 par\u0103 r\u0103u, \u0219i aceast\u0103 credin\u021b\u0103 este fundamentul ultim al speran\u021bei noastre \u0219i al fraternit\u0103\u021bii universale. Ca Biseric\u0103 Catolic\u0103 din Uniunea European\u0103, \u00eempreun\u0103 cu celelalte Biserici \u0219i comunit\u0103\u021bi ecleziale surori, anun\u021b\u0103m \u0219i d\u0103m m\u0103rturie despre aceast\u0103 credin\u021b\u0103 \u0219i \u00eempreun\u0103 cu membrii din alte tradi\u021bii religioase \u0219i persoane de bun\u0103voin\u021b\u0103 ne str\u0103duim s\u0103 construim o fraternitate universal\u0103 care s\u0103 nu lase pe nimeni exclus. Credin\u021ba ne cheam\u0103 s\u0103 ie\u0219im din noi \u00een\u0219ine \u0219i s\u0103 vedem \u00een cel\u0103lalt, \u00een special \u00een cel care sufer\u0103 \u0219i st\u0103 la marginile str\u0103zilor noastre, un frate \u0219i o sor\u0103 \u0219i s\u0103 fim dispu\u0219i chiar s\u0103 ne d\u0103m via\u021ba pentru ei.<\/span><\/p>\n

Pandemia care ne-a chinuit<\/span><\/b> \u00een aceste ultime luni a zdruncinat multe din siguran\u021bele noastre \u0219i a revelat vulnerabilitatea noastr\u0103 \u0219i interdependen\u021ba noastr\u0103. B\u0103tr\u00e2nii \u0219i s\u0103racii din toat\u0103 lumea au suferit cel mai r\u0103u. La aceast\u0103 criz\u0103 care ne-a surprins \u0219i ne-a prins nepreg\u0103ti\u021bi, \u021b\u0103rile europene au reac\u021bionat la \u00eenceput cu fric\u0103, \u00eenchiz\u00e2nd grani\u021bele interne \u0219i frontierele externe, unele chiar refuz\u00e2nd s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103 \u00eentre \u021b\u0103ri furniz\u0103rile medicale de care era mai mare nevoie. Mul\u021bi dintre noi eram preocupa\u021bi c\u0103 \u00eens\u0103\u0219i Uniunea European\u0103, ca proiect economic, politic, social \u0219i cultural, era \u00een pericol. Atunci ne-am dat seama, a\u0219a cum a spus Papa Francisc, c\u0103 suntem \u00een aceea\u0219i barc\u0103 \u0219i c\u0103 ne putem salva numai r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eempreun\u0103. Cu determinare re\u00eennoit\u0103, Uniunea European\u0103 a \u00eenceput s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u00een mod unitar la aceast\u0103 situa\u021bie dramatic\u0103 \u0219i a demonstrat capacitatea sa de a redescoperi spiritul p\u0103rin\u021bilor fondatori. Ne dorim ca instrumentul pentru recuperare din COVID-19 \u0219i bilan\u021bul \u00eent\u0103rit al Uniunii Europene pentru 2021-2027, concordate \u00een \u00eent\u00e2lnirea Consiliului European din iulie, \u0219i negociate actualmente \u00eentre Parlamentul European \u0219i Consiliu, s\u0103 poat\u0103 reflecta acest spirit.<\/span><\/p>\n

Viitorul Uniunii Europene nu depinde numai de economie \u0219i de finan\u021be, ci \u0219i de un spirit comun \u0219i de o nou\u0103 mentalitate<\/b>. Aceast\u0103 criz\u0103 este o oportunitate spiritual\u0103 de convertire. Nu trebuie pur \u0219i simplu s\u0103 dedic\u0103m toate eforturile noastre \u00eentoarcerii la \u201evechea normalitate\u201d, ci s\u0103 profit\u0103m de aceast\u0103 criz\u0103 pentru a realiza o schimbare radical\u0103 \u00een mai bine. Acest moment ne constr\u00e2nge s\u0103 reg\u00e2ndim \u0219i s\u0103 restructur\u0103m actualul model de globalizare, pentru a garanta respectarea mediului, deschiderea la via\u021b\u0103, aten\u021bia dat\u0103 familiei, egalitatea social\u0103, demnitatea muncitorilor \u0219i drepturile genera\u021biilor viitoare. Papa Francisc, cu enciclica Laudato si\u2019<\/i>, a furnizat o orientare pentru a da form\u0103 unei noi civiliza\u021bii. \u00cen noua sa enciclic\u0103, Fratelli tutti<\/i>, semnat\u0103 \u00een urm\u0103 cu pu\u021bine s\u0103pt\u0103m\u00e2ni pe morm\u00e2ntul Sf\u00e2ntului Francisc de Assisi, el cheam\u0103 \u00eentreaga omenire la fraternitatea universal\u0103 \u0219i la prietenia social\u0103, neuit\u00e2nd pe cel care este marginalizat, r\u0103nit \u0219i suferind. Principiile doctrinei sociale a Bisericii \u2013 precum demnitatea uman\u0103, solidaritatea, precum \u0219i op\u021biunea preferen\u021bial\u0103 fa\u021b\u0103 de cei s\u0103raci \u0219i sustenabilitatea \u2013 pot s\u0103 fie un ghid pentru a construi un model diferit de economie \u0219i societate dup\u0103 pandemie.<\/span><\/p>\n

Solidaritatea<\/span><\/b> este un principiu fundamental al doctrinei sociale a Bisericii \u0219i este \u00een centrul procesului de integrare european\u0103. Mult dincolo de transfer\u0103rile interne de resurse pentru politicile de coeziune, solidaritatea trebuie \u00een\u021beleas\u0103 sub forma de \u201ea face \u00eempreun\u0103\u201d \u0219i ca \u201ea fi deschi\u0219i la integrarea tuturor\u201d, \u00een special a celor care sunt marginaliza\u021bi. \u00cen acest context, trebuie semnalat c\u0103 vaccinul pentru COVID-19, odat\u0103 disponibil, trebuie s\u0103 fie accesibil pentru to\u021bi, mai ales pentru cei mai s\u0103raci. Robert Schuman a explicat c\u0103 na\u021biunile, departe de a fi autosuficiente, ar trebui s\u0103 se sus\u021bin\u0103 reciproc, \u0219i c\u0103 solidaritatea este convingerea c\u0103 adev\u0103ratul interes al fiec\u0103ruia este de a recunoa\u0219te \u0219i a accepta \u00een practic\u0103 interdependen\u021ba tuturor. Pentru el, o Europ\u0103 unit\u0103 prefigureaz\u0103 solidaritatea universal\u0103 a \u00eentregii lumi, f\u0103r\u0103 deosebire sau excludere. Pentru acest motiv, Declara\u021bia Schuman a subliniat responsabilitatea deosebit\u0103 a Europei pentru dezvoltarea Africii. \u00cen linie cu aceste inten\u021bii, cerem mai multe ajutoare umanitare \u0219i de cooperare la dezvoltare \u0219i reorientarea cheltuielilor militare spre serviciile sanitare \u0219i sociale.<\/span><\/p>\n

Solidaritatea european\u0103 ar trebui s\u0103 se extind\u0103 de urgen\u021b\u0103 la refugia\u021bii care tr\u0103iesc \u00een condi\u021bii inumane \u00een lag\u0103rele de primire \u0219i care sunt amenin\u021ba\u021bi serios de virus. Solidaritatea fa\u021b\u0103 de refugia\u021bi nu \u00eenseamn\u0103 numai finan\u021b\u0103ri, ci \u0219i deschiderea grani\u021belor Uniunii Europene \u00een manier\u0103 propor\u021bional\u0103, din partea fiec\u0103rui stat membru. Pactul European privind imigra\u021bia \u0219i azilul<\/b>, prezentat de Comisia European\u0103, poate s\u0103 fie considerat ca un pas de evaluat cu aten\u021bie, pentru a stabili o politic\u0103 european\u0103 comun\u0103 \u0219i dreapt\u0103 \u00een materie de migra\u021bie \u0219i azil. Biserica s-a pronun\u021bat deja cu privire la primire, disting\u00e2nd \u00eentre diferite tipuri de migra\u021bie (fie ea regulamentar\u0103 sau neregulamentar\u0103), \u00eentre cei care fug de r\u0103zboaie \u0219i persecu\u021bii \u0219i cei care emigreaz\u0103 din motive economice sau ambientale, \u0219i despre necesitatea de a \u021bine cont de problemele legate de siguran\u021b\u0103. \u00cens\u0103 consider\u0103m c\u0103 exist\u0103 unele principii, valori \u0219i obliga\u021bii legale interna\u021bionale care trebuie respectate mereu, independent de condi\u021biile persoanelor implicate. Aceste principii de ac\u021biune \u0219i valori sunt la baza identit\u0103\u021bii Europei \u0219i au originea lor \u00een r\u0103d\u0103cinile sale cre\u0219tine. \u00cen afar\u0103 de aceasta, recomand\u0103m ca s\u0103 fie facilitate parcursuri sigure \u0219i legale pentru migran\u021bi \u0219i coridoare umanitare pentru refugia\u021bi, care s\u0103 le permit\u0103 s\u0103 ajung\u0103 \u00een Europa \u00een siguran\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 fie primi\u021bi, proteja\u021bi, sus\u021binu\u021bi \u0219i integra\u021bi. \u00cen acest sens, este oportun s\u0103 se colaboreze cu institu\u021bii ale Bisericii \u0219i asocia\u021bii private care ac\u021bioneaz\u0103 deja \u00een acest domeniu. Europa nu poate \u0219i nu trebuie s\u0103 \u00eentoarc\u0103 spatele celor care provin din zone de r\u0103zboi sau din locuri \u00een care \u00eendur\u0103 discriminare sau nu pot tr\u0103i o via\u021b\u0103 demn\u0103.<\/span><\/p>\n

Un element crucial pentru Biseric\u0103, \u00een multe state membre, \u00een timpul pandemiei, este cel al respectului fa\u021b\u0103 de libertatea de religie<\/b> a credincio\u0219ilor, \u00eendeosebi libertatea de a se reuni pentru a exercita propria libertate de cult, respect\u00e2nd pe deplin exigen\u021bele sanitare. Acest lucru este \u0219i mai evident dac\u0103 se ia \u00een considerare c\u0103 operele caritative se nasc \u0219i sunt \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u0219i \u00eentr-o credin\u021b\u0103 tr\u0103it\u0103. Declar\u0103m bun\u0103voin\u021ba noastr\u0103 de a men\u021bine dialogul dintre autorit\u0103\u021bile statale \u0219i cele ecleziastice, pentru a g\u0103si cel mai bun mod de a concilia respectarea m\u0103surilor necesare \u0219i libertatea de religie \u0219i de cult.<\/span><\/p>\n

S-a spus frecvent c\u0103 lumea va fi diferit\u0103 dup\u0103 aceast\u0103 criz\u0103. Totu\u0219i, depinde de noi dac\u0103 lumea va fi mai bun\u0103 sau mai rea, dac\u0103 vom ie\u0219i din aceast\u0103 criz\u0103 \u00eent\u0103ri\u021bi \u00een solidaritate sau nu. \u00cen timpul acestor luni de pandemie, am fost martori ai at\u00e2tor semne care ne \u00eendeamn\u0103 la speran\u021b\u0103, de la munca personalului sanitar, la cea a acelora care se ocup\u0103 de \u00eengrijirea b\u0103tr\u00e2nilor, la gesturile de compasiune \u0219i creativitate realizate de parohii \u0219i de comunit\u0103\u021bile ecleziale. Mul\u021bi, \u00een aceste luni dificile, au trebuit s\u0103 fac\u0103 sacrificii considerabile, renun\u021b\u00e2nd la a-i \u00eent\u00e2lni pe cei dragi ai lor \u0219i la a le fi al\u0103turi \u00een momentele de singur\u0103tate \u0219i suferin\u021b\u0103 \u0219i uneori \u0219i de moarte. \u00cen mesajul s\u0103u Urbi et Orbi<\/i> din Duminica Pa\u0219telui, Papa Francisc s-a adresat \u00eendeosebi Europei, amintind c\u0103 \u201edup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial continentul a reu\u0219it s\u0103 \u00eenvie \u0219i s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 rivalit\u0103\u021bile din trecut gra\u021bie unui proiect concret de solidaritate\u201d<\/i>. Pentru papa, este urgent mai mult ca oric\u00e2nd ca \u201eaceste rivalit\u0103\u021bi s\u0103 nu ia amploare din nou, ci to\u021bi s\u0103 se recunoasc\u0103 parte dintr-o unic\u0103 familie \u0219i s\u0103 se sus\u021bin\u0103 reciproc. Ast\u0103zi, Uniunea European\u0103 are \u00een fa\u021ba sa o provocare epocal\u0103, de care va depinde nu numai viitorul s\u0103u, ci \u0219i cel al lumii \u00eentregi\u201d<\/i>.<\/span><\/p>\n

\u00cei asigur\u0103m pe to\u021bi cei care conduc \u0219i muncesc \u00een institu\u021biile europene \u0219i statele membre, c\u0103 Biserica este al\u0103turi de voi \u00een angajarea noastr\u0103 comun\u0103 pentru a construi un viitor mai bun pentru continentul nostru \u0219i pentru lume. Toate ini\u021biativele care promoveaz\u0103 valorile autentice ale Europei vor fi sus\u021binute de noi. Ne dorim ca s\u0103 putem ie\u0219i din aceast\u0103 criz\u0103 mai puternici<\/b>, mai \u00een\u021belep\u021bi, mai uni\u021bi, mai solidari, mai aten\u021bi fa\u021b\u0103 de casa noastr\u0103 comun\u0103, pentru a fi un continent care stimuleaz\u0103 lumea spre o mai mare fraternitate, dreptate, pace \u0219i egalitate. Oferim rug\u0103ciunile noastre pentru voi to\u021bi \u0219i v\u0103 d\u0103m din inim\u0103 binecuv\u00e2ntarea noastr\u0103. Fie ca Domnul s\u0103 ne \u00eenso\u021beasc\u0103 \u00een pelerinajul nostru spre o lume mai bun\u0103!<\/span><\/p>\n

Eminen\u021ba Sa Cardinal Gualtiero Bassetti, Arhiepiscop de Perugia-Citta della Pieve, Italia<\/span><\/i><\/p>\n

ES Mons. Georg Batzing, Episcop de Limburg, Germania<\/span><\/i><\/p>\n

Eminen\u021ba Sa Cardinal Jozef De Kesel, Arhiepiscop de Malines-Bruxelles, Belgia<\/span><\/i><\/p>\n

ES Mons. Eric Marie de Moulins d\u2019Amieu de Beaufort, Arhiepiscop de Reims, Fran\u021ba<\/span><\/i><\/p>\n

ES Mons. Stanis\u0142aw G\u0161decki, Arhiepiscop de Pozna\u0144, Polonia<\/span><\/i><\/p>\n

ES Mons. Jan Graubner, Arhiepiscop de Olomouc, Republica Ceh\u0103<\/span><\/i><\/p>\n

ES Mons. Gintaras Linas Gru\u0161as, Arhiepiscop de Vilnius, Lituania<\/span><\/i><\/p>\n

Eminen\u021ba Sa cardinal Jean-Claude Hollerich, SJ, Arhiepiscop de Luxemburg, pre\u0219edinte COMECE<\/span><\/i><\/p>\n

ES Mons. Philippe Jourdan, Administrator Apostolic, Estonia<\/span><\/i><\/p>\n

ES Mons. Czeslaw Kozon, Episcop de Copenhaga, Danemarca, Conferin\u021ba Episcopal\u0103 Nordic\u0103<\/span><\/i><\/p>\n

ES Mons. dr. Franz Lackner, OFM, Arhiepiscop de Salzburg, Austria<\/span><\/i><\/p>\n

ES Mons. Eamon Martin, Arhiepiscop de Armagh, Irlanda<\/span><\/i><\/p>\n

Eminen\u021ba Sa cardinal Juan Jose Omella Omella, Arhiepiscop de Barcelona, Spania<\/span><\/i><\/p>\n

ES Mons. Jose Ornelas Carvalho, SCI, Episcop de Setubal, Portugalia<\/span><\/i><\/p>\n

ES Mons. Aurel Perc\u0103, Arhiepiscop de Bucure\u0219ti, Rom\u00e2nia<\/span><\/i><\/p>\n

ES Mons. Christo Proykov, Episcop Eparhial al Eparhiei \u201eSf\u00e2ntul Ioan al XXIII-lea\u201d din Sofia, Bulgaria<\/span><\/i><\/p>\n

ES Mons. \u017delimir Pulji\u0107, Arhiepiscop de Zadar (Zara), Croa\u021bia<\/span><\/i><\/p>\n

ES Mons. Sevastianos Rossolatos, Arhiepiscop de Atena, Grecia<\/span><\/i><\/p>\n

ES Mons. Charles Jude Scicluna, Arhiepiscop de Malta<\/span><\/i><\/p>\n

ES Mons. Youssef Antoine Soueif, Arhiepiscop de Tripoli din Liban (Maronit), Cipru<\/span><\/i><\/p>\n

ES Mons. Viktors Stulpins, Episcop de Liep\u0101ja, Letonia<\/span><\/i><\/p>\n

ES Mons. Johannes H. J. van den Hende, Episcop de Rotterdam, Olanda<\/span><\/i><\/p>\n

ES Mons. Andras Veres, Episcop de Gy\u0151r (Raab), Ungaria<\/span><\/i><\/p>\n

ES Mons. Stanislav Zore, OFM., Arhiepiscop de Ljubljana, Slovenia<\/span><\/i><\/p>\n

ES Mons. Stanislav Zvolensky, Arhiepiscop de Bratislava, Slovacia<\/span><\/i><\/p>\n

Sursa: Site-ul Conferin\u021bei Episcopilor din Rom\u00e2nia\u00a0<\/a><\/p>\n

Hits: 5<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Biserica Catolic\u0103 din Uniunea European\u0103, reprezentat\u0103 de pre\u0219edin\u021bii Conferin\u021belor Episcopale din statele membre, dore\u0219te s\u0103 adreseze un mesaj de speran\u021b\u0103 \u0219i un apel la solidaritate institu\u021biilor europene \u0219i \u021b\u0103rilor membre \u00een aceast\u0103 criz\u0103 care ne-a cople\u0219it. Un mesaj \u00een care reafirm\u0103m angajarea noastr\u0103 pentru construirea Europei, care a adus pace \u0219i prosperitate continentului nostru \u0219i […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":24370,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24369"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24369"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24369\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24371,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24369\/revisions\/24371"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/24370"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24369"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24369"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24369"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}