{"id":18767,"date":"2014-12-08T20:11:26","date_gmt":"2014-12-08T20:11:26","guid":{"rendered":"http:\/\/angelus.com.ro\/?p=298"},"modified":"2020-10-31T19:27:49","modified_gmt":"2020-10-31T17:27:49","slug":"neprihanita-din-ploiesti-felix-circumstantia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2014\/12\/08\/neprihanita-din-ploiesti-felix-circumstantia\/","title":{"rendered":"Neprih\u0103nita din Ploie\u0219ti. Felix circumstantia"},"content":{"rendered":"<p><a title=\"\u201eNeprih\u0103nita Z\u0103mislire\u201d, de Gyorgy Vastagh\" href=\"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/neprihanita_Ploiesti.jpg\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignright size-medium wp-image-299\" src=\"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/neprihanita_Ploiesti-222x300-1.jpg\" alt=\"neprihanita_Ploiesti\" width=\"222\" height=\"300\" \/><\/a>\u00cenv\u0103\u021b\u0103tura Bisericii conform c\u0103reia Fecioara Maria a fost prezervat\u0103 de p\u0103catul originar \u00eenc\u0103 din momentul conceperii sale a fost definit\u0103 ca dogm\u0103 de credin\u021b\u0103 \u00een 1854 de c\u0103tre Papa Pius al IX-lea, dar decizia Papei nu era dec\u00e2t confirmarea unei vechi tradi\u021bii \u0219i devo\u021biuni r\u0103sp\u00e2ndite deja \u00een \u00eentreaga Biseric\u0103 Catolic\u0103. \u0218i cum arta sacr\u0103 a fost mereu un fel de \u201ebiblie a s\u0103racilor\u201d (biblia pauperum), mul\u021bi arti\u0219ti, \u00eenc\u0103 din secolele XV \u0219i XVI, s-au str\u0103duit s\u0103 reprezinte, cum au putut mai bine, aceast\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 sublim\u0103, dar \u0219i complex\u0103, despre <em>Neprih\u0103nita Z\u0103mislire a Preacuratei Fecioare Maria<\/em>.<\/p>\n<p>Abia \u00een secolul al XVII-lea pictorul spaniol Francisco Pacheco a reu\u0219it s\u0103 stabileasc\u0103 un fel de standard al reprezent\u0103rii <em>Neprih\u0103nitei Z\u0103misliri<\/em>. \u00cen lucrarea sa \u201eArta picturii\u201d, publicat\u0103 post-mortem \u00een 1649, Pacheco arat\u0103 cum trebuie reprezentat\u0103 <em>Neprih\u0103nita Z\u0103mislire<\/em>, descriere care se va reg\u0103si apoi la mul\u021bi arti\u0219ti spanioli influen\u021ba\u021bi de Pacheco precum Bartolom\u00e9 Murillo, Diego Vel\u00e1zquez \u0219i Francisco Zurbar\u00e1n: \u201eSf\u00e2nta Fecioar\u0103 ar trebui pictat\u0103 ca o t\u00e2n\u0103r\u0103 copil\u0103 de 12 sau 13 ani, \u00een floarea tinere\u021bii. S\u0103 fie \u00eenve\u015fm\u00e2ntat\u0103 cu o c\u0103ma\u015f\u0103 alb\u0103 \u015fi o mantie albastr\u0103. S\u0103 fie \u00eenconjurat\u0103 de soare, de un soare oval \u00een alb \u0219i ocru, care s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 delicat pe cer. Raze de lumin\u0103 s\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 dinspre capul ei, \u00een jurul c\u0103ruia s\u0103 fie un inel din dou\u0103sprezece stele. O coroan\u0103 imperial\u0103 s\u0103-i \u00eempodobeasc\u0103 capul, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 ascund\u0103 stelele. Sub picioarele ei s\u0103 fie luna\u201d.<\/p>\n<p>Mul\u021bi pictori s-au oprit asupra <em>Neprih\u0103nitei Z\u0103misliri<\/em> m\u0103car o dat\u0103 \u00een via\u021b\u0103. Murillo a pictat \u00eens\u0103 peste 20 de versiuni ale <em>Neprih\u0103nitei<\/em>, respect\u00e2nd descrierea lui Pacheco, dar f\u0103r\u0103 a se repeta. Una dintre cele mai cunoscute picturi ale sale dedicat\u0103 <em>Neprih\u0103nitei<\/em> este cea realizat\u0103 \u00een 1678 \u0219i p\u0103strat\u0103 acum \u00een Museo del Prado din Spania. Aceast\u0103 reprezentare se pare c\u0103 l-a inspirat \u0219i pe artistul Gyorgy Vastagh, c\u00e2nd a pictat <em>Neprih\u0103nita Z\u0103mislire<\/em> pentru altarul central al bisericii catolice din Ploie\u0219ti (vechea biseric\u0103, consacrat\u0103 \u00een 1864).<\/p>\n<p>Vastagh se n\u0103scuse \u00een 1834, la Sighet. \u00cen copil\u0103rie, un c\u0103lug\u0103r piarist, remarc\u00e2ndu-i talentul artistic, l-a \u00eendrumat s\u0103 studieze artele. Dup\u0103 o ucenicie pe l\u00e2ng\u0103 un pictor austriac, \u00een 1854 a ajuns s\u0103 studieze la Academia de Arte din Viena. \u00centors \u00een \u021bar\u0103, s-a stabilit la Cluj, unde \u00ee\u0219i c\u00e2\u0219tiga traiul realiz\u00e2nd portrete pentru aristocra\u021bi \u0219i \u201ecolor\u00e2nd\u201d fotografii. Dup\u0103 ce \u00een toamna anului 1863 s-a c\u0103s\u0103torit cu o clujeanc\u0103 cu origini franceze, Iosephina Schell, Vastagh s-a mutat cu familia la Ploie\u0219ti, \u00eempreun\u0103 cu un prieten care \u0219i-a deschis \u00een ora\u0219 un atelier foto. Tot la Ploie\u0219ti i s-a n\u0103scut \u0219i primul copil, la 4 noiembrie 1864, un b\u0103iat, pe care l-au botezat Bela. Botezul, oficiat acas\u0103 (din cauza frigului) de c\u0103tre preotul catolic misionar Vitus Bianconi, a fost \u00eenregistrat \u00een registrele parohiei catolice din Ploie\u0219ti la data de 4 decembrie 1864 (Tomus I, nr. 42\/1864), cu men\u021biunea c\u0103 ambii p\u0103rin\u021bi erau catolici, tat\u0103l fiind pictor, cu cet\u0103\u021benie austriac\u0103, locuind \u00een Ploie\u0219ti.<\/p>\n<p>Un an mai t\u00e2rziu, \u00een 1865, familia Vastagh s-a re\u00eentors la Cluj, dar \u00een urma lor, la Ploie\u0219ti, nu a r\u0103mas doar \u00eenregistrarea botezului primului lor copil, dar \u0219i prima pictur\u0103 religioas\u0103 pentru altar realizat\u0103 de Gyorgy Vastagh, reprezent\u00e2nd <em>Neprih\u0103nita Z\u0103mislire<\/em>, patroana vechii biserici catolice din localitate. \u00cen <em>Analele Parohiei Romano-Catolice Ploie\u0219ti<\/em>, p\u0103rintele Julius Hering men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 \u00een biserica construit\u0103 \u00een Ploie\u015fti, consacrat\u0103 \u00een 1864 \u015fi dedicat\u0103 <em>Neprih\u0103nitei Z\u0103misliri a Maicii Domnului<\/em>, \u201eicoana cea mare la altar fu pictat\u0103 de un bun pictor\u201d. Vastagh era un t\u00e2n\u0103r artist, avea 30 de ani, \u0219i foarte probabil c\u0103 la acea vreme era un necunoscut; abia mult mai t\u00e2rziu avea s\u0103 devin\u0103 renumit, pentru picturile cu scene rurale \u015fi pentru portretele expuse \u00een mari expozi\u0163ii interna\u0163ionale, dar mai ales ca portretist al Casei Imperiale a Austriei.<\/p>\n<p>Pictura de la Ploie\u015fti este \u00eens\u0103 important\u0103 nu doar pentru c\u0103 este prima lui lucrare religioas\u0103 pentru un altar, dar \u015fi pentru c\u0103 abia peste mai bine de 30 de ani Vastagh va mai realiza astfel de lucr\u0103ri, pentru biserici catolice \u0219i protestante din Timi\u0219oara, Arad, Budapesta. Cu siguran\u0163\u0103, <em>Neprih\u0103nita<\/em> din Ploie\u015fti a fost pentru Vastagh \u201eo lucrare de suflet\u201d, obolul s\u0103u la biserica nou construit\u0103 (\u00een <em>Anale<\/em>, Pr. Hering nu men\u0163ioneaz\u0103 plata vreunei sume pentru pictur\u0103, de\u015fi red\u0103 \u00een detaliu diferite cheltuieli pentru construc\u021bia, dotarea \u0219i \u00eenfrumuse\u021barea bisericii).<\/p>\n<p>Ast\u0103zi, dup\u0103 150 de ani, privind \u00een urm\u0103, am putea asem\u0103na mutarea lui Vastagh la Ploie\u0219ti cu refugierea lui Constantin Isachie la C\u00e2mpulung Muscel, \u00een 1944, c\u00e2nd, \u00een timpul \u0219ederii temporare \u00een localitate, a pictat o serie de lucr\u0103ri religioase p\u0103strate \u0219i ast\u0103zi \u00een biserica romano-catolic\u0103 Sf. Iacob. Pur\u0103 \u00eent\u00e2mplare? S-ar zice c\u0103 e vorba, mai degrab\u0103, de o \u00eent\u00e2mplare fericit\u0103: <em>felix circumstantia<\/em>!<\/p>\n<p>Cristina Grigore<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>* Foto: \u201eNeprih\u0103nita Z\u0103mislire\u201d, de Gyorgy Vastagh (1864), ulei pe p\u00e2nz\u0103, biserica romano-catolic\u0103 <em>Cristos, Regele Universului<\/em>, Ploie\u0219ti. Foto: Ion Macri.<\/p>\n<p>Hits: 130<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cenv\u0103\u021b\u0103tura Bisericii conform c\u0103reia Fecioara Maria a fost prezervat\u0103 de p\u0103catul originar \u00eenc\u0103 din momentul conceperii sale a fost definit\u0103 ca dogm\u0103 de credin\u021b\u0103 \u00een 1854 de c\u0103tre Papa Pius al IX-lea, dar decizia Papei nu era dec\u00e2t confirmarea unei vechi tradi\u021bii \u0219i devo\u021biuni r\u0103sp\u00e2ndite deja \u00een \u00eentreaga Biseric\u0103 Catolic\u0103. \u0218i cum arta sacr\u0103 a [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":299,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[15],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18767"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18767"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18767\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23754,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18767\/revisions\/23754"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18767"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18767"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18767"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}