{"id":18624,"date":"2015-01-30T11:13:35","date_gmt":"2015-01-30T11:13:35","guid":{"rendered":"http:\/\/angelus.com.ro\/?p=716"},"modified":"2020-10-31T19:27:19","modified_gmt":"2020-10-31T17:27:19","slug":"losservatore-romano-interviu-cu-card-koch-despre-ecumenism","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2015\/01\/30\/losservatore-romano-interviu-cu-card-koch-despre-ecumenism\/","title":{"rendered":"L’Osservatore Romano: Interviu cu card. Koch despre ecumenism"},"content":{"rendered":"

\"losservatore-romano\"<\/a>Unitatea? S\u0103 nu o l\u0103s\u0103m \u00een m\u00e2na dictatorilor<\/strong>
\nInterviu cu cardinalul Koch<\/em>
\nde Nicola Gori<\/p>\n

E \u00eent\u00e2lnire, e rug\u0103ciune, e suferin\u021b\u0103. Lipse\u0219te \u00een continuare consensul. Cu ace\u0219ti termeni ilustreaz\u0103 cardinalul Kurt Koch, pre\u0219edintele Consiliului Pontifical pentru promovarea unit\u0103\u021bii cre\u0219tinilor situa\u0163ia ecumenismului. \u00cen acest interviu acordat cotidianului L’Osservatore Romano<\/em>, la \u00eencheierea s\u0103pt\u0103m\u00e2nii de rug\u0103ciune pentru unitatea cre\u015ftinilor, cardinalul subliniaz\u0103 progresele f\u0103cute de ecumenismul carit\u0103\u0163ii, de ecumenismul spiritual \u015fi de ecumenismul suferin\u0163ei, amintind c\u00e2t mai e \u00een continuare de f\u0103cut \u00een ce prive\u0219te dialogul teologic.<\/p>\n

Papa Francesco a subliniat de mai multe ori c\u0103 unitatea cre\u0219tinilor trebuie s\u0103 fie \u201eo prioritate\u201d pentru Biseric\u0103. Cum r\u0103spunde\u021bi acestei invita\u021bii?<\/em>
\nAceasta este o indica\u021bie a Conciliului Vatican II \u0219i e convingerea tuturor Papilor de dup\u0103 conciliu, \u00een mod deosebit a lui Ioan Paul al II-lea, Benedict al XVI-lea \u0219i acum a lui Francisc. Ceea ce confirm\u0103 c\u0103 \u0219i ast\u0103zi, dup\u0103 cincizeci de ani de la decretul conciliar Unitatis redintegratio<\/em>, ecumenismul este de o importan\u021b\u0103 prioritar\u0103 pentru Biseric\u0103. \u00cen ce ne prive\u0219te, vom continua diversele dialoguri deschise pentru a afla unitatea cu toate Bisericile \u0219i comunit\u0103\u021bile ecleziale.<\/p>\n

Pontiful aminte\u0219te adesea c\u0103 dialogul nu poate face abstrac\u021bie de \u00eent\u00e2lnirea personal\u0103. C\u00e2t de important\u0103 este aceast\u0103 dimensiune \u00een activitatea dumneavoastr\u0103?<\/em>
\n\u00cen mi\u015fcarea ecumenic\u0103 se face distinc\u0163ie \u00eentre ecumenismul carit\u0103\u0163ii \u015fi cel al adev\u0103rului. Acesta din urm\u0103 reprezint\u0103 dialogul teologic necesar pentru a aprofunda toate chestiunile care au separat Bisericile \u015fi este necesar pentru a afla un consens asupra adev\u0103rurilor de credin\u0163\u0103. Dialogul fratern bazat pe caritate \u00eenseamn\u0103 c\u0103utarea apropierii de toate realit\u0103\u0163ile ecleziale \u015fi fundamentul \u00eentregului ecumenism. F\u0103r\u0103 acest dialog al carit\u0103\u0163ii nu putem face un dialog pe marginea adev\u0103rului.<\/p>\n

\u00cen ce m\u0103sur\u0103 \u201eUnitatis redintegratio\u201d continu\u0103 s\u0103 inspire \u015fi ast\u0103zi activitatea ecumenic\u0103 a Bisericii?<\/em>
\nTrebuie s\u0103 \u0163inem cont de dou\u0103 lucruri. \u00cen ace\u015fti cincizeci de ani am realizat o mare re\u0163ea de rela\u0163ii personale de prietenie cu toate Bisericile \u015fi comunit\u0103\u0163ile ecleziale, dar \u00eenc\u0103 nu am atins scopul ecumenismului, unitatea tuturor cre\u015ftinilor. Ast\u0103zi este foarte important s\u0103 reflect\u0103m asupra scopului ecumenismului, deoarece dup\u0103 cincizeci de ani ave o mare problem\u0103: lipsa de consens. Exist\u0103 opinii diverse. Biserica catolic\u0103 \u0219i cea ortodox\u0103 sunt convinse c\u0103 unitatea trebuie s\u0103 fie o unitate vizibil\u0103 \u00een credin\u021b\u0103, \u00een sacramente \u00een slujiri. Dar destul de multe comunit\u0103\u021bi ecleziale ap\u0103rute dup\u0103 reform\u0103 nu \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc acest scop. Au un alt scop, o alt\u0103 viziune, \u0219i anume recunoa\u0219terea tuturor realit\u0103\u021bilor ecleziale: suma tuturor acestor forme ecleziale este Biserica una. Aceast\u0103 percep\u0163ie nu coincide cu cea a catolicismului \u015fi nici cu cea a ortodoxiei. De aceea trebuie s\u0103 g\u0103sim iar\u0103\u0219i un nou consens asupra scopului pe care vrem s\u0103-l atingem.<\/p>\n

Exist\u0103 o schimbare \u00een atitudinea catolicilor fa\u0163\u0103 de al\u0163i cre\u015ftini, \u015fi invers?
\n<\/em>\u00cen via\u0163a de zi cu zi s-a realizat o mare schimbare, deoarece ecumenismul nu mai este o idee abstract\u0103, ci un fapt recunoscut de \u00eentreaga lume cre\u015ftin\u0103. V\u0103d mul\u015fi pa\u015fi \u00eenainte care s-au f\u0103cut \u00een parohii \u015fi la nivel regional \u00een diferite \u0163\u0103ri. M-am \u00eentors de cur\u00e2nd din Polonia, o \u0163ar\u0103 foarte catolic\u0103, unde am v\u0103zut un mare angajament ecumenic. Se fac eforturi pentru unitatea dintre catolici, ortodoc\u015fi \u015fi protestan\u0163i.<\/p>\n

Ce contribu\u0163ie au avut, \u00een acest sens, traducerile ecumenice ale Sfintei Scripturi?
\n<\/em>Biblia st\u0103 la temelia tuturor Bisericilor. Este bine c\u0103 putem avea traduceri comune ale Sfintei Scripturi. Este o mare contribu\u0163ie pentru unitate, deoarece aceasta trebuie reg\u0103sit\u0103 \u00een fundamentele cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu. \u00cen ciuda eforturilor mari f\u0103cute \u00een trecut, cu p\u0103rere de r\u0103u, \u00een unele \u0163\u0103ri, precum Germania, nu s-a putut face o traducere comun\u0103.<\/p>\n

Care este ast\u0103zi rolul ecumenismului spiritual?
\n<\/em>Decretul conciliar afirm\u0103 c\u0103 ecumenismul spiritual este cel care \u00eensufle\u0163e\u015fte \u00eentreaga mi\u015fcare ecumenic\u0103. F\u0103r\u0103 spiritualitate, de fapt, nu putem avea o bun\u0103 \u00een\u0163elegere. Rug\u0103ciunea pentru unitate a fost chiar izvorul din care a luat na\u0219tere mi\u0219carea ecumenic\u0103. S\u0103pt\u0103m\u00e2na de rug\u0103ciune pentru unitate, care s-a \u00eencheiat recent, a ap\u0103rut ca o ini\u021biativ\u0103 ecumenic\u0103 \u00eendeosebi a anglicanilor \u0219i episcopalienilor din Statele Unite ale Americii. A fost apoi agreat\u0103 de Papa Benedict al XV-lea, care a introdus-o \u00een \u00eentreaga Biseric\u0103 Catolic\u0103. De aceea, aspectul spiritual nu poate fi ceva ce poate fi l\u0103sat deoparte, ci trebuie s\u0103 continue \u015fi s\u0103 \u00eenso\u0163easc\u0103 toate eforturile. Numai prin rug\u0103ciune devenim con\u0219tien\u021bi de neputin\u021ba noastr\u0103 \u00een fa\u021ba scopului pe care trebuie s\u0103-l atingem: nu putem programa data unit\u0103\u021bii, deoarece este un dar al Duhului Sf\u00e2nt. Rug\u0103ciunea devine astfel temelia \u00eentregului ecumenism.<\/p>\n

Cre\u0219tinii de diverse apartenen\u021be sunt victime ale persecu\u021biei \u00een diferite p\u0103r\u021bi ale lumii. Acest \u201eecumenism al suferin\u021bei\u201d, cum l-a definit Papa Francisc, poate ajuta \u00een dialog?
\n<\/em>Acesta este ecumenismul martirilor, despre care vorbe\u0219te Ioan Paul al II-lea \u00een enciclica sa Ut unum sint<\/em>. \u00cemi amintesc c\u0103, \u00een timpul vizitelor sale \u00een Germania, Papa Wojty\u0142a a relatat c\u0103 a experimentat dictatura nazist\u0103 \u0219i comunist\u0103 \u0219i c\u0103 a constatat c\u0103 dictatorii nu fac distinc\u021bie \u00eentre protestan\u021bi, catolici \u0219i ortodoc\u0219i. \u0218i eu sunt convins c\u0103 aceast\u0103 realitate a ecumenismului martirilor st\u0103 la baza tuturor eforturilor pentru unitate. Papa Francisc se insereaz\u0103 \u00een aceast\u0103 perspectiv\u0103 \u0219i vorbe\u0219te despre ecumenismul suferin\u021bei: cre\u0219tinii sunt persecuta\u021bi nu deoarece sunt catolici sau ortodoc\u0219i, ci pentru c\u0103 sunt cre\u0219tini. Acest s\u00e2nge st\u0103 la baza reg\u0103sirii unit\u0103\u021bii, pentru c\u0103 el une\u015fte. \u00cen \u00eent\u00e2lnirea cu dicasterul nostru, Papa ne-a spus c\u0103 are impresia c\u0103 dictatorii cunosc mai bine unitatea dec\u00e2t noi cre\u015ftinii.<\/p>\n

La Caserta, la 28 iulie anul trecut, Papa Francisc le-a lansat un mesaj de prietenie penticostalilor. Unde a ajuns dialogul ecumenic \u00een acest domeniu?
\n<\/em>Este un mare avantaj faptul c\u0103 Papa Francisc poate s\u0103 aprofundeze aceste dialoguri. Evanghelicii penticostali sunt foarte r\u0103sp\u00e2ndi\u021bi \u00een lume, \u00een diverse forme. \u00cen trecut existau multe prejudec\u0103\u021bi \u00een ce prive\u0219te Biserica Catolic\u0103, \u00eendeosebi papalitatea. Reprezentan\u021bii mi\u0219c\u0103rilor evanghelice, \u00eent\u00e2lnindu-se cu Papa, pot dep\u0103\u0219i multe dintre aceste prejudec\u0103\u021bi. La fel, Suveranul Pontif poate deschide multe por\u021bi care \u00eenainte erau \u00eenchise. Acest gest de prietenie a fost pentru dicasterul nostru o mare \u00eencurajare pentru a aprofunda dialogul cu lumea penticostal\u0103, deoarece numeric reprezint\u0103 a doua comunitate cre\u0219tin\u0103 dup\u0103 Biserica Catolic\u0103. Trebuie s\u0103 vorbim despre o mare \u201cpenticostalizare\u201d a cre\u0219tinismului sau despre o a patra modalitate de a fi cre\u0219tini dup\u0103 maniera catolic\u0103, ortodox\u0103 \u0219i protestant\u0103.<\/p>\n

Acest lucru este valabil \u015fi pentru prietenia Papei cu unii rabini?
\n<\/em>Este altceva, deoarece trebuie s\u0103 facem distinc\u0163ie \u00eentre dialogul ecumenic, care este c\u0103utarea unit\u0103\u0163ii cre\u0219tinilor, \u0219i dialogul dintre religii. Este clar c\u0103 dialogul cu evreii este o realitate aparte. Se vede acest lucru \u00een organizarea Sf\u00e2ntului Scaun. Avem un Consiliul Pontifical pentru dialogul interreligios, care se ocup\u0103 de contactele cu alte religii. Dar de ebraism ne ocup\u0103m noi [Consiliul Pontifical pentru promovarea unit\u0103\u021bii cre\u0219tinilor \u2013 n. trad.], deoarece nu este o religie ca toate celelalte. Este mama cre\u0219tinismului sau, a\u0219a cum a spus renumitul teolog catolic Erich Przywara, este prima diviziune pe care o avem \u00een istoria cre\u0219tinismului, \u00eentre sinagog\u0103 \u0219i Biseric\u0103. Iar reconcilierea dintre sinagog\u0103 \u0219i Biseric\u0103 este o mare provocare de abordat.<\/p>\n

\u00cen timpul Sinodului dedicat familiei au fost asculta\u021bi \u0219i delega\u021bii fraterni. Punctul de vedere ortodox poate ajuta reflec\u021bia din interiorul Bisericii?<\/em>
\nPoate fi o tem\u0103 de dezbatere, dar trebuie amintit c\u0103 practica dintre Bisericile ortodoxe \u0219i cea Catolic\u0103 depinde de o istorie foarte diferit\u0103. Bisericile ortodoxe au fost mereu au fost mereu mai legat de Stat \u0219i deci mai disponibile s\u0103 accepte unele reglement\u0103ri statale \u00een interiorul Bisericii. Dimpotriv\u0103, Biserica Catolic\u0103 a elaborat un drept particular pentru c\u0103s\u0103torie. De aceea, putem s\u0103 discut\u0103m, dar nu f\u0103r\u0103 a \u021bine cont de aceast\u0103 istorie diferit\u0103.<\/p>\n

L\u2019Osservatore Romano<\/em>, vineri, 30 februarie 2015, p. 8
\n(trad. Cristina Grigore \/ angelus.com.ro)<\/p>\n

Hits: 5<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Unitatea? S\u0103 nu o l\u0103s\u0103m \u00een m\u00e2na dictatorilor Interviu cu cardinalul Koch de Nicola Gori E \u00eent\u00e2lnire, e rug\u0103ciune, e suferin\u021b\u0103. Lipse\u0219te \u00een continuare consensul. Cu ace\u0219ti termeni ilustreaz\u0103 cardinalul Kurt Koch, pre\u0219edintele Consiliului Pontifical pentru promovarea unit\u0103\u021bii cre\u0219tinilor situa\u0163ia ecumenismului. \u00cen acest interviu acordat cotidianului L’Osservatore Romano, la \u00eencheierea s\u0103pt\u0103m\u00e2nii de rug\u0103ciune pentru unitatea […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":717,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[29],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18624"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18624"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18624\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23666,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18624\/revisions\/23666"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media\/717"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18624"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18624"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18624"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}