{"id":15977,"date":"2020-04-27T00:09:34","date_gmt":"2020-04-26T21:09:34","guid":{"rendered":"http:\/\/angelus.com.ro\/?p=15977"},"modified":"2020-10-31T18:30:33","modified_gmt":"2020-10-31T16:30:33","slug":"scrisoare-circulara-ips-aurel-perca-ziua-arhidiecezei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2020\/04\/27\/scrisoare-circulara-ips-aurel-perca-ziua-arhidiecezei\/","title":{"rendered":"Scrisoare circular\u0103 a \u00cePS Aurel Perc\u0103 de Ziua Arhidiecezei"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Bucure\u0219ti, 26 aprilie 2020
\nNr. 170<\/p>\n

LA MUL\u0162I ANI, <\/strong>ARHIDIECEZ\u0102 DE BUCURE\u0218TI!<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>La 27 aprilie a.c., Arhiepiscopia Romano-Catolic\u0103 de Bucure\u0219ti \u00eempline\u0219te frumoasa v\u00e2rst\u0103 de 137 de ani.<\/p>\n

Arhiepiscopia a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 de Papa Leon XIII, prin Bula Apostolic\u0103 Praecipuum munus<\/em>, av\u00e2ndu-l ca prim arhiepiscop pe Mons. Ignazio Felice Paoli (1883-1885), dup\u0103 ce \u00een preceden\u021b\u0103 Biserica Catolic\u0103 din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 a crescut prin grija misionarilor \u0219i activitatea vicarilor apostolici care au vegheat la p\u0103strarea \u0219i transmiterea credin\u021bei catolice pe meleagurile ei.<\/p>\n

Din sinteza istoric\u0103 al\u0103turat\u0103 se poate vedea cum s-a n\u0103scut \u0219i a evoluat credin\u021ba cre\u0219tin\u0103 pe teritoriul actual al Arhidiecezei.<\/p>\n

Celebrarea anivers\u0103rii fond\u0103rii Arhidiecezei noastre trebuie considerat\u0103 un moment at\u00e2t de important, \u00eenc\u00e2t trebuie \u00een\u021beles \u00een profunzime \u0219i tr\u0103it \u00eempreun\u0103 cu \u00eentreaga comunitate diecezan\u0103.<\/p>\n

De aceea V\u0103 invit pe to\u021bi, preo\u021bi, c\u0103lug\u0103ri, c\u0103lug\u0103ri\u021be\u00a0 \u0219i credincio\u0219i de toate v\u00e2rstele, s\u0103 fi\u021bi \u00een comuniune cu noi luni, 27 aprilie a.c., pe Maria TV \u0219i prin internet, pentru a aduce mul\u021bumire lui Dumnezeu prin celebrarea Sfintei Liturghii pontificale la orele 10.30, pentru tot ceea ce a d\u0103ruit Bisericii noastre locale \u00een cei 137 de ani, o istorie relativ scurt\u0103, \u00een compara\u021bie cu vechimea altor dieceze, dar lung\u0103, pentru c\u0103 duce tradi\u021biile de la \u00eenceputurile cre\u0219tinismului din Rom\u00e2nia \u0219i ne implic\u0103 pe noi, cei de ast\u0103zi, pentru a continua seria faptelor minunate pe care le-au realizat predecesorii no\u0219tri.<\/p>\n

A\u0219a cum rezult\u0103 din scurta prezentare istoric\u0103 a Arhidiecezei, putem spune c\u0103 Biserica Catolic\u0103 din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 a avut \u00een decursul veacurilor o istorie destul de sinuoas\u0103. Condi\u021biile \u00een care s-au aflat credincio\u0219ii catolici, situa\u021bia misionarilor care au venit secole de-a r\u00e2ndul pentru a p\u0103stra \u0219i cultiva s\u0103m\u00e2n\u021ba credin\u021bei, au f\u0103cut s\u0103 existe mai multe forme de administrare teritorial\u0103 a minorit\u0103\u021bii catolice din aceast\u0103 zon\u0103 geografic\u0103. La acestea se mai adaug\u0103 \u0219i contextul politic, care de multe ori a fost nefavorabil catolicilor. Cu toate acestea, au fost numero\u0219i episcopi \u0219i preo\u021bi care s-au angajat cu mari jertfe ca aceast\u0103 credin\u021b\u0103 catolic\u0103 s\u0103 se men\u021bin\u0103 \u00een r\u00e2ndul popula\u021biei autohtone \u0219i s\u0103 fie transmis\u0103 genera\u021biilor viitoare.<\/p>\n

Este un aniversar care ne invit\u0103 la recuno\u0219tin\u021b\u0103 \u0219i la bucurie pentru toate lucr\u0103rile minunate realizate \u00een ace\u0219ti ani de Domnul, dar este \u0219i un punct de plecare mai departe spre noi orizonturi. \u00centreaga comunitate a Arhidiecezei este chemat\u0103 s\u0103 scrie mai departe pagini frumoase de istorie \u00een via\u021ba ei, a\u0219a cum au f\u0103cut-o predecesorii no\u0219tri. Biserica local\u0103 \u2013 arhidieceza \u2013 se edific\u0103 \u0219i se construie\u0219te prin puterea Sf\u00e2ntului Duh, dar \u0219i prin colaborarea activ\u0103 a membrilor ei, chema\u021bi s\u0103 fie \u201epietre vii\u201d \u00een edificiul acestei Case.<\/p>\n

Sunt \u0219i eu un \u201eumil lucr\u0103tor\u201d, venit de cur\u00e2nd \u00een marea \u0219i binecuv\u00e2ntata Familie a Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucure\u0219ti, ca \u201es\u0103 mergem \u00eempreun\u0103\u201d, pentru \u201ea pune um\u0103rul\u201d la aceast\u0103 lucrare de zidire din voin\u021ba Sf\u00e2ntului P\u0103rinte Papa Francisc, r\u0103spunz\u00e2nd la chemarea Domnului, pentru a contribui pe mai departe \u00eempreun\u0103 cu dumneavoastr\u0103 la aceast\u0103 lucrare de r\u0103sp\u00e2ndire, cre\u0219tere \u0219i maturizare a credin\u021bei cre\u0219tine catolice, cu speran\u021ba c\u0103 Domnul ne va \u00eent\u0103ri mereu cu harul s\u0103u.<\/p>\n

Urarea mea, al\u0103turi de toate inimile, este de La mul\u021bi ani, Arhidiecez\u0103 de Bucure\u0219ti,<\/strong> \u0219i o acoperim cu bucuria credin\u021bei de a ne sim\u021bi o adev\u0103rat\u0103 comunitate diecezan\u0103 numit\u0103 \u0219i Biseric\u0103 local\u0103, \u201efamilie de familii\u201d, angaja\u021bi cu to\u021bii pentru realizarea \u201eunui cer \u0219i a unui p\u0103m\u00e2nt nou\u201d.<\/p>\n

Preasf\u00e2nta Fecioar\u0103 Maria, patroana Arhidiecezei noastre, cu titlul de \u201eNeprih\u0103nita Z\u0103mislire\u201d, prin mijlocirea \u0219i prezen\u021ba ei, s\u0103 ne \u00eenve\u021be s\u0103 iubim comunitatea noastr\u0103 diecezan\u0103 \u0219i s\u0103 ne arate calea unei apartenen\u021be mereu proaspete la marea Familie a Fiului ei Isus, Biserica universal\u0103.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Iosif, patronul Catedralei, \u201einima Arhidiecezei\u201d, s\u0103 ne mijloceasc\u0103 t\u0103ria \u0219i curajul de a orienta via\u021ba noastr\u0103 mereu spre Dumnezeu, care este un Tat\u0103 ce nu ne p\u0103r\u0103se\u0219te niciodat\u0103.<\/p>\n

Cu binecuv\u00e2ntarea noastr\u0103 arhiereasc\u0103 la ceas aniversar,<\/p>\n

\u2020 Aurel Perc\u0103
\n<\/em><\/strong>Arhiepiscop Mitropolit<\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

* \u00a0 * \u00a0 *<\/p>\n

 <\/p>\n

Arhidieceza Romano-Catolic\u0103 de Bucure\u0219ti
\n<\/strong>(sintez\u0103 istoric\u0103)<\/strong><\/p>\n

Ultima provincie care a primit credin\u021ba, civiliza\u021bia \u0219i limba Romei, Dacia, a p\u0103strat cu gelozie aceast\u0103 zestre ce st\u0103 la temelia poporului rom\u00e2n. Credin\u021ba catolic\u0103, primit\u0103 de timpuriu de locuitorii teritoriului actualei Arhiepiscopii Romano-Catolice de Bucure\u0219ti, s-a maturizat lent printr-o sus\u021binut\u0103 lucrarea misionar\u0103. Al\u0103turi de preo\u021bii misionari (cum a fost Sf\u00e2ntul Epictet \u0219i ucenicul s\u0103u Sf\u00e2ntul Astion), un rol important \u00een transmiterea credin\u021bei l-au avut solda\u021bii, negustorii \u0219i chiar sclavii cre\u0219tini veni\u021bi \u00een \u021binuturile nord-dun\u0103rene. \u00cen timp ce Sf\u00e2ntul Niceta de Remesiana, episcopul dacilor, originar din Aquileia \u00eei evangheliza pe str\u0103mo\u0219ii rom\u00e2nilor, sfin\u021bii Ioan Cassian \u0219i Dionisie cel Mic, originari din Scythia Minor<\/em> (Dobrogea), f\u0103ceau oper\u0103 misionar\u0103, monahal\u0103 \u0219i cultural\u0103 \u00een Occident.<\/p>\n

\u00centre Papa Inocen\u021biu al III-lea (1198-1216) \u0219i \u021barul regatului bulgaro-valah Ioni\u021b\u0103 Caloian-Assan (1198-1207) a avut loc o bogat\u0103 coresponden\u021b\u0103 diplomatico-bisericeasc\u0103. Cele 38 de scrisori, p\u0103strate \u00een Arhivele Vaticane, fac dovada con\u0219tiin\u021bei istorice a apartenen\u021bei la Biserica Romei a teritoriilor st\u0103p\u00e2nite de Ioni\u021b\u0103 \u0219i, implicit a prezen\u021bei de comunit\u0103\u021bi catolice pe ambele maluri ale Dun\u0103rii.<\/p>\n

\u00cen anul 1227, cu un secol \u00eenainte de formarea \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti (Valahia), prin str\u0103daniile misionarilor dominicani a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 Episcopia cumanilor (a Milcoviei). Pentru a o proteja de influen\u021bele str\u0103ine, Papa Grigore al IX-lea a pus-o sub directa jurisdic\u021bie a Sf\u00e2ntului Scaun (1229). Acest prim episcopat catolic, \u00een ciuda scurtei sale existen\u021be, r\u0103m\u00e2ne o paradigm\u0103 pentru via\u021ba catolic\u0103 \u00een teritoriul actual al Arhidiecezei de Bucure\u0219ti.<\/p>\n

Continuitatea elementului catolic \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 se datoreaz\u0103 operei ordinelor mendicante: dominicani \u0219i franciscani. La cererea suveranilor vecini, au fost fondate Episcopiile de Severin (1380) \u0219i de Arge\u0219 (1381). Via\u021ba catolic\u0103 s-a dezvoltat mai ales \u00een jurul m\u0103n\u0103stirilor franciscane de la T\u00e2rgovi\u0219te, C\u00e2mpulung Muscel, R\u00e2mnicu V\u00e2lcea \u0219i Bucure\u0219ti (\u201eB\u0103r\u0103\u021biile\u201d). La umbra lor s-au \u00eenfiripat \u0219i primele opere sociale \u0219i culturale, dup\u0103 modelele europene. Nu de pu\u021bine ori activitatea c\u0103lug\u0103rilor a fost elogiat\u0103 de domnii valahi.<\/p>\n

Necesitatea unor for\u021be misionare stabile, \u00eentr-un teritoriu supus constant presiunilor vecinilor, a determinat Congrega\u021bia Misionar\u0103 De Propaganda Fide<\/em> s\u0103 fondeze Custodia Fra\u021bilor Minori ai Bulgariei \u0219i Valahiei (1624). Nu de pu\u021bine ori c\u0103lug\u0103rii misionari \u0219i vizitatorii apostolici au \u00eendeplinit misiuni diplomatice, \u00een numele principilor valahi, la cur\u021bile regilor vecini precum \u0219i \u00een Occident. Tot ei sunt autorii primelor relat\u0103ri despre via\u021ba \u0219i credin\u021ba catolicilor, raporturile cu lumea ortodox\u0103, despre evenimentele politice mai importante, r\u0103zboaie, calamit\u0103\u021bi naturale etc.<\/p>\n

Conform documentelor din arhiva istorica a Propagandei, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1732 catolicii din Valahia se aflau sub jurisdic\u021bia canonic\u0103 a Episcopului de Bac\u0103u. \u00cen practic\u0103, de soarta catolicilor din Valahia se ocupau Episcopii catolici de Sofia \u0219i de Nicopole, cu \u00eens\u0103rcinarea de vizitatori apostolici. \u00cen 1732, Sf\u00e2ntul Scaun l-a numit pe episcopul de Nicopole \u201eVicar Apostolic al Valahiei ad nutum et Sedis Apostolicae beneplacitum<\/em>\u201d. Dup\u0103 o jum\u0103tate de secol, \u00een anul 1782, Episcopul de Nicopole, din cauza greut\u0103\u021bilor \u00eent\u00e2mpinate din partea turcilor, s-a mutat la Bucure\u0219ti. \u00cen acela\u0219i an au sosit la Bucure\u0219ti \u0219i primii misionari din Congrega\u021bia Pasioni\u0219tilor, pentru a \u00eent\u0103ri activitatea secular\u0103 a c\u0103lug\u0103rilor franciscani. De-a lungul secolului al XIX-lea, Episcopii de Nicopole \u0219i Vicari Apostolici ai Valahiei au fost ale\u0219i dintre c\u0103lug\u0103rii pasioni\u0219ti. Chiar de la \u00eenceputul sec. al XIX-lea, pasioni\u0219tii \u0219i-au \u00eenceput opera social\u0103, dedicat\u0103 cu prec\u0103dere activit\u0103\u021bii \u0219colare. Chemarea la Bucure\u0219ti a \u201edamelor engleze\u201d (Institutul Sf\u00e2nta Maria) \u0219i a c\u0103lug\u0103rilor \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori (Fra\u021bii \u0218colilor Cre\u0219tine, \u201eBruderii\u201d), la mijlocul sec. al XIX-lea a constituit un puternic stimulent pentru \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc aflat la \u00eenceputul perioadei sale moderne.<\/p>\n

Dup\u0103 tratative \u00eendelungate, la 27 aprilie 1883, cu breva apostolic\u0103 Praecipuum munus<\/em>, Papa Leon al XIII-lea a \u00eenfiin\u021bat Arhiepiscopia Romano-Catolic\u0103 de Bucure\u0219ti, numind \u00een scaunul episcopal din capitala Rom\u00e2niei independente pe Mons. Ignazio Felice Paoli, ctitor al Catedralei \u201eSf\u00e2ntul Iosif\u201d din Bucure\u0219ti.<\/p>\n

Crearea Arhiepiscopiei de Bucure\u0219ti (\u0219i a Episcopiei de Ia\u0219i \u00een 1884) se situeaz\u0103 \u00een prelungirea actului de la 9 mai 1877, Independen\u021ba Rom\u00e2niei, fiind \u00een acela\u0219i timp un sprijin pentru consolidarea ei. Prin crearea acestor structuri ecleziale latine, \u00een epoca modern\u0103, Rom\u00e2nia intra \u00een concertul na\u021biunilor independente \u0219i civilizate ale Europei, \u00een care dinamica religiilor nu era deloc indiferent\u0103.<\/p>\n

\u00cen 1920 s-au stabilit rela\u021biile diplomatice \u00eentre Rom\u00e2nia \u0219i Sf\u00e2ntul Scaun \u0219i a sosit \u00een capitala \u021b\u0103rii primul Nun\u021biu Apostolic, Mons. Francesco Marmaggi. \u00cen 1927 a fost semnat Concordatul, iar la 5 iunie 1930, prin bula Sollemni Conventione<\/em>, Papa Pius al XI-lea a stabilit ierarhia catolic\u0103, pentru toate riturile din Regatul Rom\u00e2niei. Arhiepiscopia Romano-Catolic\u0103 de Bucure\u0219ti a devenit Scaun Mitropolitan. \u00cen scurta perioad\u0103 care a urmat p\u00e2n\u0103 la conflagra\u021bia mondial\u0103 \u0219i flagelul comunismului, via\u021ba catolic\u0103 s-a intensificat at\u00e2t \u00een planul material (construc\u021bii de biserici, opere sociale etc.), c\u00e2t \u0219i \u00een cel spiritual.<\/p>\n

Dup\u0103 anul 1948, clerul \u0219i credincio\u0219ii Arhiepiscopiei de Bucure\u0219ti \u0219i-au \u00eenceput lungul calvar al persecu\u021biilor. S-au \u00eenchis m\u0103n\u0103stirile catolice, au fost confiscate \u0219colile, a fost decapitat\u0103 ierarhia \u0219i distrus\u0103 opera social\u0103. Tributul pl\u0103tit pentru p\u0103strarea credin\u021bei catolice a fost considerabil. M\u0103rturiile eroice oferite de Episcopul martir Anton Durcovici (beatificat la 17 mai 2014) \u0219i Mons. Vladimir Ghika, martir (beatificat la 31 august 2013), sunt printre cele mai elocvente pagini ale martirologiului acelor vremuri. Mai pu\u021bin cunoscute sunt suferin\u021bele ascunse ale simplilor credincio\u0219i, intimid\u0103rile \u0219i batjocurile la care au fost supu\u0219i, nedrept\u0103\u021bile care li s-au f\u0103cut doar pentru vina de a fi catolici.<\/p>\n

La 25 octombrie 1984, Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit pe Mons. Ioan Robu, Rector al Institutului Teologic din Ia\u0219i, Episcop titular de Celle in Proconsulari<\/em> \u0219i Administrator Apostolic al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucure\u0219ti. \u00cen anii urm\u0103tori, Episcopul Ioan Robu a deschis c\u00e2teva parohii noi, a transpus hot\u0103r\u00e2rile Concilului Vatican II \u00een via\u021ba Bisericii locale, a \u00eenfl\u0103c\u0103rat speran\u021bele catolicilor din Arhidiecez\u0103 \u0219i din \u021bar\u0103.<\/p>\n

Afl\u00e2nd despre cele \u00eent\u00e2mplate \u00een Rom\u00e2nia \u00een decembrie 1989, despre cei mor\u021bi pentru \u00eenl\u0103turarea regimului comunist, Papa Ioan Paul al II-lea a spus: \u201eDumnezeu s\u0103 binecuv\u00e2nteze iubita na\u021biune rom\u00e2n\u0103!\u201d. Cu aceast\u0103 binecuv\u00e2ntare a \u00eenceput lungul \u0219i freneticul drum al refacerii Bisericii locale; \u00een data de 29 aprilie 1990, Mons. Robu a fost instalat Arhiepiscop Mitropolit de Bucure\u0219ti.<\/p>\n

\u00centre 7 \u0219i 9 mai 1999, Papa Ioan Paul al II-lea ne-a vizitat \u021bara, i-a s\u0103rutat p\u0103m\u00e2ntul, ne-a vorbit limba. Punctul culminant al vizitei a fost celebrarea Sfintei Liturghii, \u00een Parcul Izvor din Bucure\u0219ti, cu participarea a sute de mii de oameni veni\u021bi din toate col\u021burile \u021b\u0103rii. Au fost trei zile de har \u0219i binecuv\u00e2ntare, \u00een care rom\u00e2nii \u0219i-au ar\u0103tat partea frumoas\u0103 \u0219i nobil\u0103 a sufletului \u0219i au implorat \u201eunitate! unitate! unitate!\u201d.<\/p>\n

La 8 decembrie 2003, \u00een Catedrala \u201eSf\u00e2ntul Iosif\u201d din Bucure\u0219ti a primit consacrarea arhiepiscopal\u0103 Mons. Cornel Damian, care a devenit \u201eepiscop auxiliar\u201d. Vreme de 16 ani l-a \u00eenso\u021bit pe IPS Ioan Robu, cu mult\u0103 d\u0103ruire, \u00een munca pastoral\u0103.<\/p>\n

Ambii ierarhi au str\u0103b\u0103tut de nenum\u0103rate ori drumurile dintre Turnu Severin \u0219i Sulina (puncte extreme ale Arhidiecezei), dintre Bucure\u0219ti, Roma \u0219i alte scaune episcopale din \u021bar\u0103 \u0219i de pe mapamond, pentru \u00eent\u0103rirea credin\u021bei catolice \u0219i a activit\u0103\u021bilor caritativ-misionare.<\/p>\n

Pe 11 ianuarie 2019 o veste bun\u0103 a str\u0103b\u0103tut, din nou, \u201egr\u0103dina Maicii Domnului\u201d: Papa Francisc va veni \u00een Rom\u00e2nia \u00een perioada 31 mai – 2 iunie. Vizita a avut, \u00een primul r\u00e2nd, un caracter pastoral, dar nu a fost lipsit\u0103 de valen\u021be ecumenice. Sub motoul \u201eS\u0103 mergem \u00eempreun\u0103!\u201d, Sanctitatea Sa, Papa Francisc, a celebrat Sf\u00e2nta Liturghie \u00een Catedrala \u201eSf\u00e2ntul Iosif\u201d din Bucure\u0219ti \u0219i a vizitat ora\u0219ele Ia\u0219i, Blaj precum \u0219i Sanctuarul marian de la \u0218umuleu Ciuc.<\/p>\n

IPS Ioan Robu, dup\u0103 36 de ani de rodnic\u0103 \u0219i neobosit\u0103 activitate, la 11 ianuarie 2020 i-a \u00eencredin\u021bat c\u00e2rja pastoral\u0103 IPS Aurel Perc\u0103, numit Arhiepiscop Mitropolit de Bucure\u0219ti de Papa Francisc, la 21 noiembrie 2019.<\/p>\n

 <\/p>\n

Arhidieceza Romano-Catolic\u0103 de Bucure\u0219ti:
\n<\/strong>arhiepiscopii, episcopii, administratorii apostolici \u015fi ordinarii substituti<\/em><\/strong><\/p>\n

1. Ignazio Felice Paoli, CP: 1883 \u2013 1885
\n2. Paolo Giuseppe Palma, CP: 1885 \u2013 1892
\nCostantino Costa, CP (adm. ap.): 1889 \u2013 1892
\nBasilio Laureri (adm. ap.): 1892 \u2013 1894
\n3. Otto Zardetti, OSB: 1894 \u2013 1895
\nDominic Jaquet, OFMConv (adm. ap.): 1895 \u2013 1896
\n4. Francisc Xaveriu von Hornstein: 1896 \u2013 1905
\n5. Raymund Netzhammer, OSB: 1905 \u2013 1924
\nAlexandru Theodor Cisar (adm. ap.): 1924
\n6. Alexandru Theodor Cisar: 1925 \u2013 1949
\nAnton Durcovici\u00a0 (adm. ap.): 1949
\nAlexandru Theodor Cisar, (adm. ap.): 1949 \u2013 1950
\nIosif Schubert (ord. subst.): 1950 \u2013 1951
\nIeronim Menges (ord. subst.): 1951 \u2013 1952
\nTraian Stanislau Jovanelli (vicar gen.): 1952 \u2013 1953 iulie
\nAlexandru Theodor Cisar (Arhiep.): 1 iulie 1953 \u2013 1954 7 ianuarie
\nTraian Stanislau Jovanelli (vicar gen.): 1954 – 1961
\nFrancisc Augustin (ord. subst.): 1961 \u2013 1983
\nIoan Robu (adm. diecezan \u0219i adm. ap.): 1983 \u2013 1990
\n7. Ioan Robu: 1990 \u2013 2019
\nCornel Damian (episcop auxiliar \u0219i vicar gen.): 2003 \u2013
\n8. Aurel Perc\u0103: 2019 \u2013<\/p>\n

Hits: 29<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Bucure\u0219ti, 26 aprilie 2020 Nr. 170 LA MUL\u0162I ANI, ARHIDIECEZ\u0102 DE BUCURE\u0218TI! \u00a0La 27 aprilie a.c., Arhiepiscopia Romano-Catolic\u0103 de Bucure\u0219ti \u00eempline\u0219te frumoasa v\u00e2rst\u0103 de 137 de ani. Arhiepiscopia a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 de Papa Leon XIII, prin Bula Apostolic\u0103 Praecipuum munus, av\u00e2ndu-l ca prim arhiepiscop pe Mons. Ignazio Felice Paoli (1883-1885), dup\u0103 ce \u00een preceden\u021b\u0103 Biserica […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":14729,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[23,24],"tags":[15,44],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15977"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15977"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15977\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18860,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15977\/revisions\/18860"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15977"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15977"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15977"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}