{"id":12905,"date":"2019-04-20T12:40:44","date_gmt":"2019-04-20T12:40:44","guid":{"rendered":"http:\/\/angelus.com.ro\/?p=12905"},"modified":"2020-10-31T18:44:13","modified_gmt":"2020-10-31T16:44:13","slug":"pastele-2019-scrisoare-pastorala-a-ips-ioan-robu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2019\/04\/20\/pastele-2019-scrisoare-pastorala-a-ips-ioan-robu\/","title":{"rendered":"Pa\u0219tele (2019): Scrisoare pastoral\u0103 a \u00cePS Ioan Robu"},"content":{"rendered":"<h1><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-full wp-image-12902\" src=\"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-content\/uploads\/2019\/04\/Mesaj-Pasti-2019_IPS-Robu-mp3-image.jpg\" alt=\"\" width=\"1920\" height=\"1080\" \/><\/h1>\n<h1><\/h1>\n<h1 class=\"entry-title\" style=\"text-align: center;\">Bucuria \u0219i pacea \u00cenvierii s\u0103 ne cuprind\u0103 pe noi to\u021bi!<\/h1>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Duminica \u00cenvierii, duminica Pa\u015ftelui este ziua celei mai mari minuni: Cristos \u00eenvie din mor\u0163i \u015fi li se arat\u0103 ucenicilor. Toat\u0103 tr\u0103irea cre\u015ftin\u0103 se bazeaz\u0103 pe \u00cenvierea lui Cristos; pe faptul c\u0103 un om, Isus din Nazaret, dup\u0103 ce a fost omor\u00e2t \u015fi pus \u00een morm\u00e2nt, dup\u0103 trei zile a p\u0103r\u0103sit morm\u00e2ntul, a revenit la via\u0163\u0103, pentru a nu mai muri niciodat\u0103. Acesta este nucleul credin\u0163ei noastre, a\u015fa \u00eenc\u00e2t Sf\u00e2ntul Paul a putut s\u0103 spun\u0103 c\u0103 \u201edac\u0103 Cristos nu a \u00eenviat, zadarnic\u0103 este predica noastr\u0103 \u015fi zadarnic\u0103 este credin\u0163a voastr\u0103\u201d (1<em>Cor<\/em>\u00a015,14). \u00cenvierea lui Cristos a\u0219adar poate fi considerat\u0103 fie ca dovad\u0103 a credin\u021bei, fie ca baz\u0103 a vie\u021bii cre\u0219tine.<\/p>\n<p>Conform Evangheliilor, \u00cenvierea este un fapt istoric: la trei zile dup\u0103 moartea lui Isus pe cruce, femeile evlavioase merg la morm\u00e2nt, dar nu-l g\u0103sesc acolo pe Isus, care le apare de mai multe ori ucenicilor. S\u0103 ne amintim de cele spuse de Evanghelii \u0219i de cuv\u00e2ntul Sf\u00e2ntului Petru: \u201ePe acesta Dumnezeu l-a \u00eenviat a treia zi \u015fi a \u00eeng\u0103duit s\u0103 se arate nu \u00eentregului popor, ci nou\u0103, martorilor ale\u015fi mai \u00eenainte de Dumnezeu, care am m\u00e2ncat \u015fi am b\u0103ut cu el dup\u0103 ce a \u00eenviat din mor\u0163i\u201d (<em>Fapte<\/em>\u00a010,40-41). Aceasta a fost experien\u021ba ucenicilor: nu numai c\u0103 l-au v\u0103zut pe Isus \u00eenviat, dar au \u0219i m\u00e2ncat \u0219i au b\u0103ut \u00eempreun\u0103 cu el. Pe aceast\u0103 experien\u021b\u0103 se bazeaz\u0103 credin\u021ba noastr\u0103. Noi credem \u00een m\u0103rturia lor. Trebuie totu\u0219i s\u0103 recunoa\u0219tem c\u0103 nu e u\u0219or s\u0103 crezi. C\u0103 un om cu adev\u0103rat mort se \u00eentoarce la via\u021b\u0103 pentru a nu mai muri este un fapt at\u00e2t de impresionant, at\u00e2t de incredibil din punct de vedere uman, \u00eenc\u00e2t ai nevoie de credin\u021b\u0103 ca s\u0103-l po\u021bi accepta ca atare. De aceea, dintotdeauna au existat oameni care au negat adev\u0103rul \u00eenvierii. Unii au recurs la ipoteza c\u0103 apostolii ar fi ascuns trupul lui Isus, min\u021bind apoi c\u0103 l-au v\u0103zut \u00eenviat. Al\u021bii \u00eens\u0103 spun c\u0103 apostolii nu i-au dus \u00een eroare pe al\u021bii, ci s-au \u00een\u0219elat pe sine: c\u0103 ar fi fost victime ale tendin\u021bei lor vizionare \u0219i ale st\u0103rii lor de halucina\u021bie. \u00cen acest sens, credin\u021ba \u00een \u00eenviere nu ar fi dec\u00e2t o absolut\u0103 iluzie.<\/p>\n<p>\u00cempotriva unor astfel de explica\u021bii se ridic\u0103 realitatea faptelor. Apostolii erau persoane oneste \u0219i \u0219i-au dat via\u021ba pentru a m\u0103rturisi credin\u021ba lor: e absurd s\u0103 g\u00e2ndim c\u0103 ei ar fi voit s\u0103 ne duc\u0103 \u00een eroare. Erau simpli pescari, departe de a fi vizionari sau exalta\u021bi sau victime ale unor posibile halucina\u021bii. \u0218i apoi, tragedia din Vinerea Mare i-a f\u0103cut s\u0103 cad\u0103 \u00een descurajare: din punct de vedere psihologic, nu erau pentru nimic dispu\u0219i s\u0103 cread\u0103. Apostolul Toma care spune \u201eDac\u0103 nu voi pune m\u00e2na mea \u00een coasta lui, nu voi crede\u201d reprezint\u0103 atitudinea \u0219i mentalitatea tuturor apostolilor (<em>In<\/em>\u00a020,25).<\/p>\n<p>Ce s-a \u00eent\u00e2mplat atunci de i-a f\u0103cut pe apostoli s\u0103 ias\u0103 din descurajarea lor, s\u0103 reg\u0103seasc\u0103 speran\u021ba \u0219i s\u0103 devin\u0103 m\u0103rturisitori \u0219i martiri? Ce i-a ajutat s\u0103 treac\u0103 de la ne\u00eencredere la credin\u021b\u0103, de la triste\u021be la bucurie, de la fric\u0103 la curaj? F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, nu a fost altceva dec\u00e2t faptul c\u0103 l-au v\u0103zut pe Isus \u00cenviat. \u201eEl a \u00eenviat \u0219i noi suntem martori\u201d: aceasta este vestea pe care apostolii au f\u0103cut-o s\u0103 r\u0103sune \u00een tot Imperiul Roman, vestea pentru care \u0219i-au dat via\u021ba \u00eenfrunt\u00e2nd martiriul, vestea care a convins lumea \u0219i de aceea lumea a devenit cre\u0219tin\u0103.<\/p>\n<p>Na\u0219terea \u0219i r\u0103sp\u00e2ndirea cre\u0219tinismului, dup\u0103 falimentul Crucii, nu se pot explica dec\u00e2t prin faptul istoric, real, al \u00cenvierii lui Isus. Dante spunea c\u0103 dac\u0103 lumea s-ar fi convertit la cre\u0219tinism f\u0103r\u0103 miracolul \u00cenvierii, aceasta ar fi fost minunea care le-ar fi \u00eentrecut pe toate celelalte (<em>Paradisul<\/em>, XXIV, 106). Fenomenul istoric al r\u0103sp\u00e2ndirii cre\u0219tinismului are o explica\u021bie adecvat\u0103 numai \u00een \u00cenvierea lui Cristos.<\/p>\n<p>\u00cens\u0103 \u00cenvierea nu este doar dovada credin\u021bei; ea este \u0219i fundamentul vie\u021bii cre\u0219tine.<\/p>\n<p>Datorit\u0103 \u00cenvierii lui Isus, cre\u0219tinismul nu este, \u00eenainte de toate, o filozofie, un sistem de g\u00e2ndire, un num\u0103r de adev\u0103ruri abstracte, ci este o \u00eent\u00e2lnire cu o Persoan\u0103 vie, cu Isus cel \u00cenviat. A fi cre\u0219tin \u00eenseamn\u0103 s\u0103 crezi c\u0103 Isus a \u00eenviat \u0219i s\u0103 intri \u00eentr-un raport viu cu el: s\u0103 vorbe\u0219ti cu el \u00een rug\u0103ciune, s\u0103 te bucuri de prietenia lui, s\u0103 te \u00eencrezi \u00een el, s\u0103-l consideri Domnul t\u0103u \u0219i s\u0103-l pui \u00een centrul vie\u021bii tale. S\u0103-i spui, cu Apostolul Toma, \u201eDomnul meu \u0219i Dumnezeul meu!\u201d \u0219i s\u0103-\u021bi \u00eensu\u0219e\u0219ti cuvintele din imnul\u00a0<em>Gloria<\/em>: \u201eTu singur e\u0219ti sf\u00e2nt, tu singur Domn, tu singur Prea\u00eenalt, Isuse Cristoase, \u00eempreun\u0103 cu Duhul Sf\u00e2nt, \u00eentru m\u0103rirea lui Dumnezeu Tat\u0103l.\u201d<\/p>\n<p>Cre\u0219tinismul este via\u021b\u0103, pentru c\u0103, \u00een ultim\u0103 analiz\u0103, cre\u0219tinismul nu este altceva dec\u00e2t Cristos \u00cenviat. A\u0219a cum scrie Sf\u00e2ntul P\u0103rinte Papa Francisc chiar \u00een primele r\u00e2nduri ale Exorta\u021biei apostolice postsinodale\u00a0<em>Christus vivit<\/em>: \u201eCristos tr\u0103ie\u015fte. El este speran\u0163a noastr\u0103 \u015fi cea mai frumoas\u0103 tinere\u0163e din aceast\u0103 lume. (\u2026) El tr\u0103ie\u015fte \u015fi te vrea viu! El este \u00een tine, El este cu tine \u0219i nu te p\u0103r\u0103se\u0219te niciodat\u0103. Oric\u00e2t ai putea tu s\u0103 te \u00eendep\u0103rtezi, al\u0103turi de tine este Cel \u00cenviat, care te cheam\u0103 \u0219i te a\u0219teapt\u0103 s\u0103 o iei de la cap\u0103t. C\u00e2nd te sim\u021bi \u00eemb\u0103tr\u00e2nit din cauza triste\u021bii, a r\u0103ut\u0103\u021bilor, a fricilor, a \u00eendoielilor sau a e\u0219ecurilor, El este acolo pentru a-\u021bi da din nou putere \u0219i speran\u021b\u0103\u201d (nr. 1 \u0219i 2).<\/p>\n<p>\u00cen fa\u021ba \u00eenvierii lui Isus, cuvintele omene\u0219ti sunt relativizate, pierd din importan\u021b\u0103. Isus \u00eenviat, trupul s\u0103u glorios este \u00eenceputul unei lumi noi, o lume liber\u0103 de durere \u0219i de moarte. \u201eCristos \u00eenviat din mor\u021bi nu mai moare, moartea nu mai are putere asupra lui\u201d (<em>Rom<\/em>6,9). Primii cre\u0219tini erau cu to\u021bii cuprin\u0219i \u0219i st\u0103p\u00e2ni\u021bi de acest adev\u0103r: \u201eA \u00eenviat! Noi l-am v\u0103zut! Noi suntem martori!\u201d Credin\u021ba primilor cre\u0219tini st\u0103 toat\u0103 \u00een aceste cuvinte: \u201eEl a \u00eenviat!\u201d \u00centr-un anumit sens, ei particip\u0103 deja la aceast\u0103 bucurie \u0219i la aceast\u0103 glorie a \u00cenvierii. Ei sunt \u00een leg\u0103tur\u0103 str\u00e2ns\u0103 cu Isus, iau parte la via\u021ba cea nou\u0103: \u201eFra\u021bilor, dac\u0103 a\u021bi \u00eenviat cu Cristos, c\u0103uta\u021bi cele de sus\u201d (<em>Col<\/em>\u00a03,1). Aceasta este via\u021ba cre\u0219tin\u0103: s\u0103 fim \u00eenvia\u021bi cu Cristos. Restul trece pe planul al doilea. Trece fala acestei lumi; numai lumea \u00eenvierii r\u0103m\u00e2ne.<\/p>\n<p>\u0218i cum altfel s\u0103 tr\u0103im aceast\u0103 minunat\u0103 s\u0103rb\u0103toare de Pa\u0219ti, dec\u00e2t reaprinz\u00e2nd \u00een noi flac\u0103ra credin\u021bei \u0219i vestind cu bucurie nou\u0103: \u201eCristos a \u00eenviat cu adev\u0103rat!\u201d.<\/p>\n<p>Bucuria \u0219i pacea \u00cenvierii s\u0103 ne cuprind\u0103 pe noi to\u021bi! S\u0103 nu uit\u0103m, ba mai mult, s\u0103 ne preg\u0103tim \u0219i pentru un alt prilej de bucurie pentru noi, pentru Biserica local\u0103 \u0219i pentru \u021bara noastr\u0103: vizita Sf\u00e2ntului P\u0103rinte Papa Francisc. Este, p\u00e2n\u0103 atunci, un timp privilegiat pentru a medita asupra locului \u0219i misiunii Suveranului Pontif \u00een tradi\u021bia \u0219i \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura Bisericii noastre Catolice, pentru a \u00eent\u0103ri din nou leg\u0103tura noastr\u0103 de comuniune cu urma\u0219ul Sf\u00e2ntului Petru, c\u0103ruia Isus i-a spus: \u201eTu e\u0219ti Petru \u0219i pe aceast\u0103 piatr\u0103 voi zidi Biserica mea\u201d (<em>Mt<\/em>\u00a016,18).<\/p>\n<p>Vom \u00eencerca s\u0103 ne organiz\u0103m c\u00e2t mai bine. Important este \u00eens\u0103, oriunde ne-am afla \u00een timpul vizitei Papei Francisc la Bucure\u0219ti: \u00een catedral\u0103 sau \u00een jurul ei, s\u0103 fim un singur trup, o Biseric\u0103 vie \u00een jurul Sf\u00e2ntului P\u0103rinte care este \u201eprincipiul \u0219i fundamentul perpetuu \u0219i vizibil al unit\u0103\u021bii, at\u00e2t a episcopilor, c\u00e2t \u0219i a mul\u021bimii credincio\u0219ilor\u201d (LG 23), \u201eVicar al lui Cristos \u0219i P\u0103stor al \u00eentregii Biserici\u201d (LG 22).<\/p>\n<p>Mi-a\u0219 dori mult s\u0103 nu prefere nimeni comoditatea televizoarelor, ci s\u0103 particip\u0103m \u00een num\u0103r c\u00e2t mai mare, reuni\u021bi \u00een jurul altarului, la Sf\u00e2nta Liturghie prezidat\u0103 de Papa Francisc la Bucure\u0219ti, m\u0103rturisindu-l astfel \u00eempreun\u0103 pe Cristos \u00cenviat.<\/p>\n<p>Iubi\u021bi fra\u021bi \u0219i surori din Arhidiecez\u0103, cucernici p\u0103rin\u021bi \u0219i persoane consacrate, v\u0103 spun tuturor cu drag \u201eS\u0103rb\u0103tori binecuv\u00e2ntate! Cristos a \u00eenviat!\u201d.<\/p>\n<p>\u0218i apoi, s\u0103 ne vedem \u00een jurul Papei Francisc, a\u0219a cum ne dorim, o singur\u0103 turm\u0103 \u0219i un singur P\u0103stor, aici, \u00een Biserica noastr\u0103 local\u0103, parte a Bisericii Universale. \u201eS\u0103 mergem \u00eempreun\u0103!\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">Arhiepiscop Mitropolit Ioan Robu<\/p>\n<p>Hits: 6<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Bucuria \u0219i pacea \u00cenvierii s\u0103 ne cuprind\u0103 pe noi to\u021bi! &nbsp; Duminica \u00cenvierii, duminica Pa\u015ftelui este ziua celei mai mari minuni: Cristos \u00eenvie din mor\u0163i \u015fi li se arat\u0103 ucenicilor. Toat\u0103 tr\u0103irea cre\u015ftin\u0103 se bazeaz\u0103 pe \u00cenvierea lui Cristos; pe faptul c\u0103 un om, Isus din Nazaret, dup\u0103 ce a fost omor\u00e2t \u015fi pus \u00een [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":12156,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[23,24],"tags":[16,27],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12905"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12905"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12905\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19891,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12905\/revisions\/19891"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12905"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12905"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12905"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}