{"id":11802,"date":"2018-11-05T15:57:48","date_gmt":"2018-11-05T15:57:48","guid":{"rendered":"http:\/\/angelus.com.ro\/?p=11802"},"modified":"2020-10-31T18:47:52","modified_gmt":"2020-10-31T16:47:52","slug":"ps-cornel-damian-ad-limina-apostolorum-o-vizita-pelerinaj-la-petru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/2018\/11\/05\/ps-cornel-damian-ad-limina-apostolorum-o-vizita-pelerinaj-la-petru\/","title":{"rendered":"PS Cornel Damian: Ad limina apostolorum, o vizit\u0103-pelerinaj la Petru"},"content":{"rendered":"

“\u00cen aceast\u0103 vizit\u0103 la pragul apostolilor<\/em>, din 5-10 noiembrie a.c., noi, episcopii Arhidiecezei de Bucure\u0219ti – \u00cePS Ioan Robu \u0219i cu mine -, v\u0103 vom purta \u00een rug\u0103ciunile noastre pe to\u021bi cei \u00eencredin\u021ba\u021bi p\u0103storirii noastre, \u0219i \u00eei vom transmite Papei Francisc afec\u021biunea filial\u0103 a tuturor celor din Arhidiecez\u0103, asigur\u00e2ndu-l de rug\u0103ciunea \u0219i de fidelitatea noastr\u0103”, spune PS Cornel Damian, \u00ee<\/strong>n editorialul num\u0103rului din luna noiembrie al revistei arhidiecezane Actualitatea cre\u0219tin\u0103<\/em>.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/p>\n

 <\/p>\n

Ad limina apostolorum<\/em><\/strong><\/h3>\n

Episcopii rom\u00e2ni \u00een vizit\u0103-pelerinaj la Petru<\/strong><\/h3>\n

La \u00eenceputul lunii noiembrie are loc vizita ad limina apostolorum <\/em>a episcopilor catolici de ambele rituri din Rom\u00e2nia. Aceast\u0103 vizit\u0103-pelerinaj la morm\u00e2ntul Sfin\u021bilor Apostoli Petru \u0219i Paul exprim\u0103, \u00eenainte de toate, comuniunea fiec\u0103rui episcop cu Papa, care este semn de unitate \u00een Biserica Universal\u0103. Este vorba de o comuniune pastoral\u0103 \u0219i nu de un simplu act juridico-administrativ prin care se \u00eempline\u0219te o obliga\u021bie ritual\u0103, protocolar\u0103 \u0219i juridic\u0103. Dialogul pastoral cu fiecare episcop, \u00eei permite Papei s\u0103 participe la preocup\u0103rile \u0219i speran\u021bele care sunt tr\u0103ite \u00een fiecare biseric\u0103 particular\u0103, \u00een fiecare diecez\u0103 \u0219i eparhie din lume.<\/p>\n

Vizita ad limina apostolorum<\/em>* are o importan\u021b\u0103 deosebit\u0103 \u00een via\u0163a Bisericii, \u00eentruc\u00e2t reprezint\u0103 punctul culminant al rela\u0163iilor pastorilor fiec\u0103rei Biserici locale cu Pontiful Roman. El, de fapt, primind \u00een audien\u0163\u0103 pe fra\u0163ii s\u0103i \u00een episcopat, analizeaz\u0103 \u00eempreun\u0103 cu ei problemele referitoare la binele Bisericii, sus\u0163in\u00e2ndu-i \u00een credin\u0163\u0103 \u015fi \u00een caritate. Astfel se \u00eent\u0103resc leg\u0103turile de comuniune ierarhic\u0103 \u015fi se eviden\u0163iaz\u0103 at\u00e2t catolicitatea Bisericii c\u00e2t \u015fi uniunea din Colegiul episcopilor (cf. Constitu\u0163ia apostolic\u0103 Pastores bonus<\/em>, nr. 29, a Papei Ioan Paul al II-lea, din 28 iunie 1988).<\/p>\n

\u00cen Scrisoarea Sf\u00e2ntului Paul c\u0103tre Galateni g\u0103sim fundamentul neo-testamentar al acestor vizite. Apostolul neamurilor, chemat de Cristos Domnul la aceast\u0103 misiune, merge la Ierusalim: \u201eAm urcat la Ierusalim s\u0103 fac cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu Chefa (Petru) \u0219i am r\u0103mas la el timp de cincisprezece zile\u201d (1,18). Cu ocazia acestei vizite, Sf\u00e2ntul Paul a avut posibilitatea de a-l cunoa\u0219te pe Petru \u0219i de a-i aduce acestuia omagiu – a\u0219a cum sugereaz\u0103 termenul historeo<\/em>, din greaca elenistic\u0103 -, dar \u0219i de a-i prezenta rezultatele \u0219i dificult\u0103\u021bile evangheliz\u0103rii la care a fost chemat.<\/p>\n

Originea vizitelor ad limina<\/em> \u00een Biseric\u0103 este foarte veche. A\u0219 vrea s\u0103 amintesc, \u00een acest sens, scrisoarea apostolic\u0103 Quod semper<\/em> a Papei Iuliu I (+ 352), un pap\u0103 al c\u0103rui pontificat a fost marcat de controversa arian\u0103. Adres\u00e2ndu-se episcopilor aduna\u021bi \u00een sinod la Sardica (actuala Sofia), le scria: \u201eAcesta se va dovedi a fi, de fapt, lucrul cel mai potrivit: ca preo\u021bii Domnului, din toate provinciile \u00een parte, s\u0103 fac\u0103 referin\u021b\u0103 la cap, adic\u0103 la scaunul apostolului Petru\u201d (nr. 136).<\/p>\n

\u0218i al\u021bi papi au stabilit norme \u0219i s-au ocupat de organizarea \u0219i desf\u0103\u0219urarea vizitelor ad limina<\/em>. Un aport deosebit l-a avut Papa Sixt al V-lea (1585-1590), care a stabilit, printre altele, ca to\u021bi episcopii, \u00eenainte de a fi consacra\u021bi sau numi\u021bi \u00eentr-un nou scaun episcopal s\u0103 mearg\u0103 la Roma, la morm\u00e2ntul Sfin\u021bilor Apostoli Petru \u0219i Paul \u0219i s\u0103-l \u00eent\u00e2lneasc\u0103 pe papa. Acest lucru, afirm\u0103 Ludwig von Pastor (1854-1928), unul dintre mari autori ai istoriei papilor, a contribuit la promovarea activit\u0103\u021bii pastorale a episcopilor \u0219i la comuniunea \u00een Biseric\u0103.<\/p>\n

\u00cen timpurile mai recente, trebuie amintit Sf\u00e2ntul Pap\u0103 Pius al X-lea, care prin constitu\u021bia apostolic\u0103 Sapienti consilio<\/em>, face un pas important \u0219i \u00een ceea ce prive\u0219te modul de desf\u0103\u0219urare a acestor vizite (cf. Luigi Chiapetta, Prontuario di diritto canonico e concordatario<\/em>, Dehoniane 1994, p. 1309-1310).<\/p>\n

Aspectul teologic al vizitei ad limina<\/em> care, a\u0219a cum spuneam, nu este un act pur administrativ sau juridic, ci unul eclezial, implic\u0103 inclusiv comuniunea euharistic\u0103 care eviden\u021biaz\u0103 leg\u0103tura \u00eentre Biserica universal\u0103 \u0219i Biserica local\u0103, particular\u0103 al c\u0103rei centru este celebrarea Sfintei Liturghii, sacrament al unit\u0103\u021bii \u0219i al comuniunii cu un nume, Petru, \u0219i un scaun, Roma. Acest prim act din cadrul vizitei-pelerinaj este \u0219i un omagiu pe care \u00eel aducem la morm\u00e2ntul Sfin\u021bilor apostoli Petru \u0219i Paul, dar \u0219i Sacrament al unit\u0103\u021bii care, putem spune, ne pune \u00een comuniune cu \u00eentreaga linie a Pontifilor Romani, cu \u00eentreaga succesiune apostolic\u0103, \u00eencep\u00e2nd de la Petru, din acest loc al martiriului care a devenit \u00een timp \u0219i o capital\u0103 a credin\u021bei catolice: Roma.<\/p>\n

Un al doilea moment al vizitei este \u00eent\u00e2lnirea cu Sf\u00e2ntul P\u0103rinte Papa, moment \u00een care fiecare episcop are ocazia de a discuta nemijlocit cu Sf\u00e2ntul P\u0103rinte \u0219i de a dezbate probleme importante, chiar probleme care au un caracter rezervat. Episcopii, \u00eent\u00e2lnindu-l pe Pontiful Roman declar\u0103 deschis propria leg\u0103tur\u0103 nu numai cum Petro<\/em> \u0219i sub Petro<\/em>, ci \u0219i cu cel care este principiul vizibil al unit\u0103\u021bii \u00eentre to\u021bi episcopii.<\/p>\n

De la \u00eenceputul pontificatului s\u0103u, Papa Francisc a optat pentru formatul unui dialog deschis cu \u00eentregul grup de episcopi. To\u021bi pot s\u0103 pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri, iar Sf\u00e2ntul P\u0103rinte r\u0103spunde spontan. \u00cen prezent, nu mai este preg\u0103tit anterior vreun discurs papal oficial, a\u0219a cum obi\u0219nuiau ceilal\u021bi pontifi, \u0219i prin urmare public se \u0219tie despre temele discutate \u00een timpul vizitei doar de la episcopii care au participat la ea.<\/p>\n

Pentru a promova colegialitatea, Papa Francisc a ad\u0103ugat o \u00eent\u00e2lnire cu capii diferitelor congrega\u021bii \u0219i dicastere din Curia Roman\u0103, episcopii vizit\u00e2nd aceste dicastere \u0219i program\u00e2nd \u00eent\u00e2lniri personale cu prefectul fiec\u0103rui dicaster pentru a discuta probleme particulare. Astfel, vizita ad limina apostolorum<\/em> este \u0219i o expresie a \u201esollicitudo omnium Ecclesiarum\u201d at\u00e2t a Suveranului Pontif c\u00e2t \u0219i a fiec\u0103rui episcop \u00een parte, ea av\u00e2nd \u00eenainte de toate o semnifica\u021bie sacr\u0103 prin rug\u0103ciune, prin \u00eent\u00e2lnirea dintre episcop \u0219i Sf\u00e2ntul P\u0103rinte \u0219i, \u00een fine, o semnifica\u021bie de comuniune prin colocviile cu responsabilii diferitelor congrega\u021bii care, \u00eempreun\u0103 cu Papa, formeaz\u0103 o comunitate dedicat\u0103 grijii pline de bun\u0103voin\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de toate Bisericile.<\/p>\n

Aceasta este prima vizit\u0103 ad limina apostolorum<\/em> a episcopilor rom\u00e2ni \u00een timpul Pontificatului Papei Francisc, ultima vizit\u0103 av\u00e2nd loc \u00een februarie 2010, c\u00e2nd am fost primi\u021bi de Papa Benedict al XVI-lea, acum emerit. \u00cen aceast\u0103 vizit\u0103 \u201ela pragul apostolilor\u201d, din 5-10 noiembrie a.c., noi, episcopii Arhidiecezei de Bucure\u0219ti – \u00cePS Ioan Robu \u0219i cu mine -, v\u0103 vom purta \u00een rug\u0103ciunile noastre pe to\u021bi cei \u00eencredin\u021ba\u021bi p\u0103storirii noastre, \u0219i \u00eei vom transmite Papei Francisc afec\u021biunea filial\u0103 a tuturor celor din Arhidiecez\u0103, asigur\u00e2ndu-l de rug\u0103ciunea \u0219i de fidelitatea noastr\u0103.<\/p>\n

PS Cornel Damian
\nEpiscop auxiliar<\/p>\n

 <\/p>\n

———————–
\n* Aceast\u0103 sintagm\u0103, \u00een traducere exact\u0103 \u00eenseamn\u0103 \u201ela pragul apostolilor\u201d, pragul referindu-se la intrarea la mormintele Sf\u00e2ntului Petru din Vatican \u0219i al Sf\u00e2ntului Paul din bazilica dedicat\u0103 lui din afara zidurilor Romei.<\/p>\n

Hits: 12<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

“\u00cen aceast\u0103 vizit\u0103 la pragul apostolilor, din 5-10 noiembrie a.c., noi, episcopii Arhidiecezei de Bucure\u0219ti – \u00cePS Ioan Robu \u0219i cu mine -, v\u0103 vom purta \u00een rug\u0103ciunile noastre pe to\u021bi cei \u00eencredin\u021ba\u021bi p\u0103storirii noastre, \u0219i \u00eei vom transmite Papei Francisc afec\u021biunea filial\u0103 a tuturor celor din Arhidiecez\u0103, asigur\u00e2ndu-l de rug\u0103ciunea \u0219i de fidelitatea noastr\u0103”, […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":5872,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[33,15,16,28,18,29],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11802"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11802"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11802\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20274,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11802\/revisions\/20274"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11802"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11802"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11802"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}