a spus Pr. Marius Talo\u0219 la predic\u0103<\/a>, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 este vorba de \u201eo profe\u021bie a unei libert\u0103\u021bi dup\u0103 care \u00eenc\u0103 t\u00e2njim\u201d – cea a libert\u0103\u021bii fiilor lui Dumnezeu, elibera\u021bi de lan\u021bul p\u0103catului \u0219i al mor\u021bii. \u201eEste o libertate care ne st\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, pe care nu am dob\u00e2ndit-o p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it\u201d, a mai spus p\u0103rintele, invit\u00e2ndu-i pe cei prezen\u021bi s\u0103 aprofundeze semnifica\u021bia acestei profe\u021bii.<\/p>\nReflect\u00e2nd asupra \u201elibert\u0103\u021bii\u201d, Pr. Marius a indicat trei aspecte importante: 1. libertatea nu este orfan\u0103<\/strong> – \u201eori are p\u0103rin\u021bi, ori nu exist\u0103\u201d, a spus el, subliniind c\u0103 libertatea cre\u0219tinilor are nevoie de p\u0103rin\u021bi, c\u0103ci \u201ecine nu o are pe Maria de mam\u0103, nu-l poate avea nici pe Dumnezeu ca Tat\u0103\u201d; 2. libertatea adev\u0103rat\u0103 are un nume: Cristos<\/strong> – \u201emai bine zis Cristos cel \u00eenviat<\/em>\u201d, a ad\u0103ugat predicatorul, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 libertatea de \u00eenc\u0103tu\u0219area mor\u021bii \u0219i a p\u0103catului ne-o aduce Fiul Mariei, cea care \u201erezist\u00e2nd la picioarele crucii, ne arat\u0103 \u0219i nou\u0103, ast\u0103zi, asemenea urma\u0219ilor s\u0103i, c\u0103 cine nu duce r\u0103zboiul nev\u0103zut, va c\u0103dea la prima adiere de v\u00e2nt a prigoanei, a persecu\u021biei: \u0219i ieri, \u0219i ast\u0103zi, \u0219i m\u00e2ine\u201d; 3. libertatea nu se \u00eenva\u021b\u0103 de la o zi la alta<\/strong> – c\u0103ci ea este un drum, \u0219i \u201ea\u0219a cum Poporul evreu a avut nevoie de 40 de ani ca s\u0103 scoat\u0103 Egiptul din ei, dup\u0103 ce au ie\u0219it \u00eentr-o singur\u0103 noapte din Egiptul exterior, a\u0219a \u0219i noi avem nevoie de o via\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103 \u00een urma Mariei, s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m ce \u00eenseamn\u0103 eliberarea\u201d.<\/p>\n\u201eS\u0103 ne ajute bunul Dumnezeu – a spus Pr. Marius Talo\u0219 \u00een \u00eencheiere – s\u0103 ne bucur\u0103m de aceast\u0103 libertate de a spune da<\/em> voin\u021bei Celui care este Mirele vie\u021bilor noastre: un da<\/em> din tot sufletul, din tot cugetul \u0219i din toat\u0103 inima noastr\u0103. Pentru c\u0103 a\u0219a cum spune M\u00e2ntuitorul \u00een Scrisoarea a doua c\u0103tre Corinteni: \u00een El nu exist\u0103 \u0219i nu \u0219i da, ci numai da <\/em>(2Cor <\/em>1,19). Cristos este da<\/em>-ul nostru, Cristos este libertatea noastr\u0103, \u0219i noi suntem liberi \u00een numele Tat\u0103lui \u0219i al Fiului \u0219i al Sf\u00e2ntului Duh\u201d.<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-content\/uploads\/2018\/07\/70-Hram-Predeal-180718_1.jpg\")
<\/p>\n
Capela romano-catolic\u0103 de la Predeal \u2013 Cioplea<\/em><\/strong>\u00a0a fost construit\u0103 din lemn pe terenul dr. Eugenia Mihalovici (1916 \u2013 1998), \u00een arcul de timp dintre sf\u00e2r\u0219itul anului 1948 \u0219i vara lui 1949, \u015fi a fost sfin\u021bit\u0103 la 22 august 1949 de Episcopul Gerald Patrick O\u2019Hara, pe atunci regent al Nun\u021biaturii Apostolice \u00een Rom\u00e2nia.\u00a0Monseniorul Vladimir Ghika<\/strong>\u00a0a avut ideea construirii capelei \u015fi s-a \u015fi ocupat de realizarea ei, motiv pentru care este considerat\u00a0ctitorul capelei<\/strong>. Conform relat\u0103rilor Eugeniei Mihalovici, capela a fost destinat\u0103 comunit\u0103\u0163ii de surori pe care monseniorul o \u00eenfiin\u0163ase \u00eempreun\u0103 cu ea la Predeal \u0219i care locuiau \u00een vila al\u0103turat\u0103. Dup\u0103 confiscare vilei, \u00een 1950, \u0219i evacuarea tinerelor surori, Pr. Menges a r\u0103mas la capela de la Predeal (locuind \u00een sacristie), de unde a condus Biserica din Rom\u00e2nia \u00een 1951-1952, \u00een noiembrie 1952 fiind arestat. La capel\u0103 au slujit apoi Pr. Victor Iacobec \u015fi preo\u0163ii de la Sinaia, care veneau la capel\u0103 de dou\u0103 ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 pentru a celebra Sf\u00e2nta Liturghie mar\u0163ea \u015fi duminica. Din 2010, parohul\u00a0 comunit\u0103\u0163ii este Pr. Alois Arcana.<\/p>\nConform m\u0103rturiei Eugeniei Mihalovici, Mons. Ghika a fost cel care a ales s\u0103 dedice capela Sfintei Fecioare Maria, cu hramul \u00a0Notre-Dame de la Libert\u00e9\u00a0<\/em>(Sf\u00e2nta Maic\u0103 a Libert\u0103\u0163ii)<\/em>, cu referire evident\u0103 la lipsa de libertate religioas\u0103 \u00een care se afla Biserica Catolic\u0103 din Rom\u00e2nia \u00een acea perioad\u0103. De\u015fi proprietatea dr. Mihalovici a fost confiscat\u0103 de autorit\u0103\u0163i, capela nu a avut de suferit \u015fi a r\u0103mas mereu deschis\u0103 pentru cult. De-a lungul anilor, capela a ajuns s\u0103 poarte numele \u201eAdormirea Maicii Domnului\u201d, probabil pentru c\u0103 s-a transmis prin viu grai faptul c\u0103 loca\u015ful de cult a fost dedicat Sfintei Fecioare Maria \u015fi c\u0103 celebrarea consacr\u0103rii a avut loc \u00een luna august. \u00centruc\u00e2t biserica nou-construit\u0103 \u00een Predeal a preluat hramul capelei \u2013 \u201eAdormirea Maicii Domnului\u201d -, \u00een 2015 \u00cePS Ioan Robu a dat un decret prin care capela a revenit la hramul ini\u0163ial \u201eSf\u00e2nta Maic\u0103 a Libert\u0103\u021bii\u201d, celebrat \u00een fiecare an \u00een ziua de 18 iulie.<\/p>\nHits: 212<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Capela romano-catolic\u0103 din Predeal-Cioplea a s\u0103rb\u0103torit hramul miercuri, 18 iulie a.c. – ziua comemor\u0103rii liturgice a \u201eSfintei Fecioare Maria a Libert\u0103\u021bii\u201d – cu o Sf\u00e2nt\u0103 Liturghie solemn\u0103 prezidat\u0103 de Pr. Fabian Iacob OFMConv, al\u0103turi de care au concelebrat 11 preo\u021bi: Pr. Alois Arcana – parohul comunit\u0103\u021bii din Predeal, Pr. Marius Talo\u0219 SJ – care a […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":11001,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[15,47,236,53],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11057"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11057"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11057\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20576,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11057\/revisions\/20576"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11057"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11057"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11057"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-content\/uploads\/2018\/07\/39-Hram-Predeal-180718_2.jpg\")
<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-content\/uploads\/2018\/07\/54-Hram-Predeal-180718_3.jpg\")
<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-content\/uploads\/2018\/07\/16-Hram-Predeal-180718_4-300x200-1.jpg\")
\u201eAcest hram – Sf\u00e2nta Fecioar\u0103 Maria Maica libert\u0103\u021bii – este un unicat \u00een Rom\u00e2nia, dar este \u0219i o profe\u021bie, ca at\u00e2tea altele pe care le-am primit \u00een mo\u0219tenire de la Fericitul Vladimir [Ghika]\u201d,