Sf\u00e2ntul Anton de Padova<\/a> a primit la botez numele de Ferdinand; el nu este de loc din Padova \u2013 Italia, ci s-a n\u0103scut la Lisabona \u2013 Portugalia, probabil \u00een ziua de 15 august a anului 1195. L\u0103sarea \u00een uitare a numelui de botez \u015fi a locului de na\u015ftere este motivat\u0103 de schimb\u0103rile mari intervenite \u00een via\u0163a lui.<\/p>\nLa v\u00e2rsta de 15 ani este trimis \u00een colegiul canonicilor augustinieni din Coimbra; aici \u00ee\u015fi \u00eensu\u015fe\u015fte o cunoa\u015ftere at\u00e2t de ad\u00e2nc\u0103 a Sfintei Scripturi, \u00eenc\u00e2t Papa Grigore al IX-lea \u00eel va numi \u00abChivotul Testamentului\u00bb, fiind sigur c\u0103 dac\u0103 s-ar fi pierdut toate exemplarele Bibliei, Anton ar fi scris-o singur din memorie. Al\u0103turi de teologie, \u015fi-a \u00eensu\u015fit o temeinic\u0103 cultur\u0103 filozofic\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163ific\u0103, cultur\u0103 foarte dezvoltat\u0103 atunci sub influen\u0163a filozofiei arabe. Aceast\u0103 forma\u0163ie i-a fost de mare folos \u00een activitatea din ultima parte a vie\u0163ii c\u00e2nd a predicat \u00een p\u0103r\u0163ile din nord ale Italiei \u015fi \u00een Fran\u0163a, pentru a readuce la lumina adev\u0103rului pe cei care c\u0103zuser\u0103 sub influen\u0163a \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor cathare \u015fi albigense.<\/p>\n
\u00cen tinere\u0163e, Anton dorise un alt fel de via\u0163\u0103. Pe c\u00e2nd era \u00eenc\u0103 la Coimbra, au fost aduse din Maroc trupurile celor dint\u00e2i misionari franciscani martiriza\u0163i. C\u00e2nd procesiunea solemn\u0103 a trecut prin fa\u0163a colegiului, t\u00e2n\u0103rul Anton simte o dorin\u0163\u0103 imens\u0103 de a deveni \u015fi el martir. Pentru atingerea acestui scop se g\u00e2nde\u015fte c\u0103 cea mai scurt\u0103 cale ar fi s\u0103 devin\u0103 \u015fi el franciscan \u015fi s\u0103 fie trimis \u00een \u0163\u0103rile necre\u015ftine. Cu toat\u0103 \u00eempotrivirea profesorilor \u015fi a familiei, Ferdinand cere \u015fi prime\u015fte haina franciscan\u0103, schimb\u00e2ndu-\u015fi cu aceast\u0103 ocazie numele \u00een Anton. Se al\u0103tur\u0103 primului grup de misionari care se \u00eendreptau spre Maroc \u015fi, fericit, pune piciorul pe p\u0103m\u00e2ntul Africii. Aici \u00eens\u0103, urm\u0103rile bolii de care suferea, hidropizia, devin foarte sup\u0103r\u0103toare, \u015fi conduc\u0103torul grupului de misionari \u00eei porunce\u015fte s\u0103 se re\u00eentoarc\u0103 \u00een Portugalia. O furtun\u0103 violent\u0103 \u00eendreapt\u0103 corabia spre Sicilia \u015fi fratele Anton este primit \u00een m\u0103n\u0103stirea franciscan\u0103 din Messina. C\u00e2nd, pentru s\u0103rb\u0103toarea Rusaliilor a anului 1221, to\u0163i fra\u0163ii sunt chema\u0163i la adunarea general\u0103 de pe c\u00e2mpia de la marginea ora\u015fului Assisi, \u00eentre cei peste 5.000 de participan\u0163i se afl\u0103 \u015fi Anton. De\u015fi cu totul necunoscut, Sf\u00e2ntul Francisc afl\u0103 despre preg\u0103tirea lui, \u00eel cheam\u0103, st\u0103 de vorb\u0103 cu el, \u015fi confiden\u0163ial \u00eei spune: \u00abepiscopul meu\u00bb \u015fi-l roag\u0103 s\u0103 \u00eendrumeze pe fra\u0163i \u00een cunoa\u015fterea Sfintelor Scripturi.<\/p>\n
Este repartizat la o m\u0103n\u0103stire din provincia Romagna, unde i se \u00eencredin\u0163eaz\u0103 diferite munci gospod\u0103re\u015fti, iar timpul liber \u015fi-l petrece \u00een reculegere \u015fi rug\u0103ciune. Era perioada de maturizare spiritual\u0103 a unuia dintre marii apostoli ai p\u0103cii \u015fi ai credin\u0163ei. Cu prilejul unei ceremonii la care nu s-a prezentat preotul desemnat s\u0103 \u0163in\u0103 predica, Anton este rugat s\u0103 \u00eencerce a face el ceva: superiorul se g\u00e2ndea c\u0103 \u00een caz de nereu\u015fit\u0103 nimeni nu va fi surprins. Anton se reculege, face o mic\u0103 rug\u0103ciune \u015fi \u00eencepe. Numai dup\u0103 c\u00eeteva minute \u015fi-au dat seama c\u0103 \u00een mijlocul lor aveau un tezaur de \u015ftiin\u0163\u0103, talent, credin\u0163\u0103 \u015fi zel. Din acest moment, timp de nou\u0103 ani Anton va fi tr\u00e2mbi\u0163a care va ridica \u00een picioare mase imense de cre\u015ftini adormi\u0163i \u00een indiferen\u0163\u0103 sufleteasc\u0103 \u015fi \u00eend\u00e2rji\u0163i \u00een lupte fratricide. La cuv\u00eentul lui Anton se risipe\u015fte r\u0103t\u0103cirea din min\u0163i \u015fi ura din inimi. Locul de plecare al expedi\u0163iilor sale este ora\u015ful Padova, l\u00e2ng\u0103 care un prieten bun i-a preg\u0103tit o locuin\u0163\u0103 r\u0103coroas\u0103 \u00eentre ramurile mari ale unui nuc b\u0103tr\u00een. De aici coboar\u0103 \u015fi \u00een anul 1231. Locuitorii din Padova urm\u0103resc cel din urm\u0103 curs de predici, \u00een Postul Mare, pe care Anton l-a \u0163inut. Din toate p\u0103r\u0163ile veneau \u015ftiri despre fapte minunate petrecute la invocarea \u00een g\u00e2nd a Sf\u00e2ntului Anton. Paduanii erau convin\u015fi c\u0103 \u00een mijlocul lor se afla un mare sf\u00e2nt.<\/p>\n
\u00cen ziua de 13 iunie, Anton se afla la m\u0103n\u0103stirea Camposanpietro, din afara ora\u015fului; sim\u0163indu-se foarte r\u0103u, a cerut s\u0103 fie adus \u00een Padova. A\u015fezat pe un car cu f\u00e2n este transportat cu deosebit\u0103 aten\u0163ie, dar, ajun\u015fi la Arcela, o alt\u0103 m\u0103n\u0103stire, la 1 km de ora\u015f, Anton \u00eei roag\u0103 s\u0103 opreasc\u0103, mai prive\u015fte o dat\u0103 ora\u015ful, \u00eel binecuv\u00e2nteaz\u0103 iar, \u015fi \u00eenchide ochii. Peste c\u00eeteva momente, cete de copii alergau pe str\u0103zile ora\u015fului vestind cu bucuria nevinovat\u0103 a copil\u0103riei: \u00abA murit Sf\u00eentul! A murit Sf\u00eentul!\u00bb. Clopotele tuturor bisericilor din ora\u015f s-au \u00eent\u00eelnit \u00eentr-o solemn\u0103 c\u00e2ntare de triumf, de recuno\u015ftin\u0163\u0103, de nem\u0103rginit\u0103 durere. O tradi\u0163ie spune c\u0103, \u00een acelea\u015fi momente, \u015fi clopotele din Lisabona, f\u0103r\u0103 a fi trase de cineva, au \u00eenceput s\u0103 sune, cutremur\u00eend inimile, care au sim\u0163it c\u0103 Ferdinand al lor a ajuns pe culmea de la hotarul dintre p\u0103m\u00eent \u015fi cer.<\/p>\n
Abia dup\u0103 un an de zile, \u00een s\u0103rb\u0103toarea Rusaliilor 1232 \u00abSf\u00e2ntul\u00bb este ridicat la cinstea altarelor; de atunci, cu fiecare veac ce a trecut amintirea lui a devenit tot mai vie, \u015fi ast\u0103zi numele lui este rostit cu \u00eencredere pe toate meridianele p\u0103m\u00eentului, de c\u0103tre oameni de toate convingerile, din toate rasele, din toate treptele sociale \u015fi culturale. De\u015fi nu au r\u0103mas de la el dec\u00e2t c\u00e2teva cicluri de predici, au fost suficiente pentru a dovedi c\u0103 autorul lor este o lumin\u0103 puternic\u0103 d\u0103ruit\u0103 Bisericii \u015fi, pentru aceasta, \u00een 1946 Papa Pius al XIIlea l-a declarat pe Sf\u00e2ntul Anton de Padova \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor al Bisericii, cu titlul de \u00abDoctor Evangelicus\u00bb. Se aminte\u015fte astfel c\u0103 izvorul din care Anton a sorbit \u00een\u0163elepciune \u015fi har este Sf\u00eenta Evanghelie: el ne invit\u0103 pe to\u0163i la acest izvor.<\/p>\n
Cu toate c\u0103 numele Anton a fost \u015fi este purtat de foarte mul\u0163i oameni, \u00een\u0163elesul lui r\u0103m\u00eene necunoscut; probabil este un nume de familie de origine etrusc\u0103. Tradus \u00een grece\u015fte a devenit Antonios. Apropierea de cuv\u00eentul\u00a0anthos\u00a0<\/i>\u2013 floare este poetic\u0103, dar nu are baz\u0103 etimologic\u0103. Pornind de la o r\u0103d\u0103cin\u0103 primar\u0103 s-a format o mare familie de nume pentru b\u0103rba\u0163i : Anton, Antonie, Antoni\u0163\u0103, Antul, Tule (a), Antin, Antache, Tone, Tonie, Toni\u0163a, Antoca, Tonca etc\u2026 Pornind de la pronun\u0163ia modern\u0103 greac\u0103, Andonie, au rezultat numele: Andonie, Andon, Don (a), Done (a), Doncea, Donciu, Donici, Doniga. Pentru femei: Antonia, Antona, Antoaneta, Antoneta, Antonela, Antonina, Antoniada, Donca etc. Purt\u0103torii acestor nume \u00ee\u015fi pot aminti cu drag c\u0103 marele f\u0103c\u0103tor de minuni, Sf\u00e2ntul Anton de Padova, este unul dintre patronii lor.<\/p>\n
(“Vie\u0163ile sfin\u0163ilor”, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucure\u015fti)<\/p>\n
Hits: 97<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Sf\u00e2ntul Anton de Padova a primit la botez numele de Ferdinand; el nu este de loc din Padova \u2013 Italia, ci s-a n\u0103scut la Lisabona \u2013 Portugalia, probabil \u00een ziua de 15 august a anului 1195. L\u0103sarea \u00een uitare a numelui de botez \u015fi a locului de na\u015ftere este motivat\u0103 de schimb\u0103rile mari intervenite \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[166],"tags":[114],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10605"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10605"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10605\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20748,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10605\/revisions\/20748"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10605"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10605"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10605"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/SFA_bio-web.jpg\")
<\/p>\n