{"id":579,"date":"2015-10-08T09:27:33","date_gmt":"2015-10-08T09:27:33","guid":{"rendered":"http:\/\/arcb.ro\/website\/?page_id=579"},"modified":"2025-07-12T09:36:05","modified_gmt":"2025-07-12T06:36:05","slug":"parohia-vizita-sfintei-fecioare-maria","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/arhidieceza\/parohii-si-cler\/parohii-diecezane\/parohia-vizita-sfintei-fecioare-maria\/","title":{"rendered":"Parohia Vizita Sfintei Fecioare Maria la Elisabeta (Giurgiu)"},"content":{"rendered":"<div class=\"ui-row row\">\n <div   class=\"ui-column span4\"><div  class=\"ui--animation-in make--fx--fadein-ltr ui--pass clearfix\" data-fx=\"fx--fadein-ltr\" data-delay=\"400\" data-start-delay=\"0\"><div class=\"ui--box-widget\"><div class=\"ui--block ui--content-item ui--pass ui--animation\"><div  class=\"ui--content-box ui--box ui-row\"><div class=\"ui--content-box-header\"><div class=\"ui--content-box-media effect--fade type--default clearfix\" style=\"padding-bottom: 133.33%;\"><div class=\"ui--content-box-image-default\"><img decoding=\"async\"  class=\"ui--content-box-image\" src=\"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-content\/uploads\/2024\/12\/Giuriu-570x760.jpg\" alt=\"Biserica Vizita Sfintei Fecioare Maria\" title=\"Biserica Vizita Sfintei Fecioare Maria\"\/><\/div><\/div><div class=\"ui--content-box-title ui--gradient ui--gradient-grey on--hover clearfix text-center\"><h5 class=\"ui--content-box-title-text\"><strong>Biserica Vizita Sfintei Fecioare Maria<\/strong><\/h5><\/div><\/div><div class=\"ui--content-box-content\"><div class=\"ui--content-box-content-text\"><p>Str. Hristo Botev 12, 080032 Giurgiu<br \/>\n[<a href=\"https:\/\/www.google.ro\/maps\/place\/Strada+Hristo+Botev+12,+Giurgiu\/@43.8881506,25.9659666,16.94z\/data=!4m2!3m1!1s0x40ae66fc53abe5df:0x28b948e25dccbd51\" target=\"blank\">vezi pe hart\u0103<\/a>]<br \/>\n0744 970 108<\/p>\n<p><strong>Liturghii:<\/strong><br \/>\n* <em>Duminica \u015fi \u00een s\u0103rb\u0103torile de porunc\u0103<\/em><br \/>\norele 10:30<br \/>\n* <em>\u00cen timpul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii<\/em><br \/>\norele L\/Ma\/V: 17:00<br \/>\norele S: 09:00<\/p>\n<\/div><\/div><div class=\"ui--content-box-footer ui--gradient ui--gradient-grey clearfix text-left\"><div class=\"text-center\"><ul id=\"socialbar-1\" class=\"ui-socialbar unstyled ss grey-bevel-gradient effect--slide borderless\"><li class=\"facebook ui-socialbar-item ui--animation\"><div class=\"ui-socialbar-image ui-socialbar-background \"><\/div><a href=\"\" class=\"ui-socialbar-image\" target=\"_blank\" title=\"Facebook\" rel=\"\"><\/a><\/li><li class=\"mail ui-socialbar-item ui--animation\"><div class=\"ui-socialbar-image ui-socialbar-background \"><\/div><a href=\" \" class=\"ui-socialbar-image\" target=\"_self\" title=\"Mail\" rel=\"\"><\/a><\/li><\/ul><\/div><\/div><\/div><div class=\"ui--shadow ui--shadow-type-8 ui--shadow-abs ui--shadow-reset clearfix\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-content\/themes\/envision\/includes\/modules\/module.shadow\/shadows\/shadow-8.png\" alt=\"\" \/><\/div><\/div><\/div><div  class=\"ui--space clearfix\" style=\"height: 12px;\" data-responsive=\"{&quot;css&quot;:{&quot;height&quot;:{&quot;phone&quot;:null,&quot;tablet&quot;:null,&quot;widescreen&quot;:&quot;12px&quot;}}}\"><\/div><\/div><\/div> \n\n <div   class=\"ui-column span8\"><div  class=\"ui--animation-in make--fx--fadein-rtl ui--pass clearfix\" data-fx=\"fx--fadein-rtl\" data-delay=\"400\" data-start-delay=\"0\"><h3 id=\"custom-title-h3-1\" class=\"ui--animation \" style=\"\"><strong>Prezentare<\/strong><\/h3><div class=\"auto-format\"><p><span class=\"ui--animation ui--block\"><br \/>\n<strong>Scurt istoric<br \/>\n<\/strong>\t\u00cen jurul anului 1848 se formeaz\u0103 la Giurgiu o mic\u0103 comunitate catolic\u0103, constituit\u0103 din muncitori austrieci \u0219i unguri veni\u021bi pentru deschiderea unei agen\u021bii austriece de naviga\u021bie pe Dun\u0103re. Aceast\u0103 comunitate solicit\u0103 domnitorului Barbu \u0218tirbei, un an mai t\u00e2rziu, un teren pentru construirea unei biserici, a unei case parohiale, dar \u0219i a unui cimitir.<br \/>\n\tDe abia \u00een anul 1853 domnitorul va aproba un loc de cimitir, Prim\u0103ria Ora\u0219ului Giurgiu ced\u00e2nd suprafa\u021ba de 80 de st\u00e2njeni lungime \u0219i 24 de st\u00e2njeni l\u0103\u021bime (aproximativ 7400 mp), teren situat pe actuala strad\u0103 Slobozia nr. 3A. Aceast\u0103 suprafa\u021b\u0103 va fi m\u0103rit\u0103 \u00een anul 1910 la dimensiunile de azi ale cimitirului de 9350 mp prin cump\u0103rarea, de c\u0103tre pr. Carol Auner, a \u00eenc\u0103 unei jum\u0103t\u0103\u021bi de pogon. Pe acest teren a fost construit\u0103 o cas\u0103, o clopotni\u021b\u0103 \u0219i au fost planta\u021bi copaci.<br \/>\n\tTot \u00een anul 1853 este \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u0219i prima Parohie catolic\u0103 din Giurgiu c\u00e2nd Angelo Parsi, Episcopul de Bucure\u0219ti (1847-1863) nume\u0219te aici primul paroh, pe preotul franciscan Ambrosie Bogdanfi. Acesta a primit aprobarea, at\u00e2t a Guvernului, c\u00e2t \u0219i a Prim\u0103riei Ora\u0219ului Giurgiu \u0219i va locui \u00eentr-o cas\u0103 cu chirie. \u00cen aceast\u0103 cas\u0103 vor fi amenajate o capel\u0103 \u0219i o \u0219coal\u0103.<br \/>\n\t\u00cen timpul r\u0103zboiului Crimeii (1853-1856) ora\u0219ul a fost bombardat de turci, iar mica comunitate romano-catolic\u0103 va fi administrat\u0103 de la Bucure\u0219ti. \u00cen anul 1859 aceast\u0103 comunitate num\u0103ra 150 de suflete dintr-o popula\u021bie de 30000 de locuitori ai ora\u0219ului Giurgiu.<br \/>\n\t\u00cen anul 1875 Episcopul Ignazio Paoli (1870-1885) \u00eel nume\u0219te ca paroh de Giurgiu pe preotul passionist Iosif Miranda care va sta tot cu chirie. Neav\u00e2nd mijloace de trai, acesta va pleca, iar comunitatea va fi deservit\u0103 de Arhiepiscopia Romano-Catolic\u0103 de Bucure\u0219ti prin pr. Ioan Knosalla (1883-1885) \u0219i pr. iezuit Julius Hering (1885-1886). \u00cen anul 1885 Episcopul Paolo Parma \u00eel nume\u0219te ca paroh de Giurgiu pe pr. Anton Hruza.<br \/>\n\t\u00cen anul 1880 doi membri ai comitetul parohial au cump\u0103rat un teren \u00een suprafa\u021b\u0103 de 1570 mp pe Strada \u0218coalei (terenul de azi), unde se va construi, cu aprobarea Ministerului Cultelor, o \u0219coal\u0103, o cas\u0103 \u0219i prima Biseric\u0103 Romano-Catolic\u0103 cu hramul \u201eSf\u00e2nta Maria Neprih\u0103nit\u0103\u201d.<br \/>\n\t\u00cen anul 1901, comunitatea catolic\u0103 din Giurgiu era format\u0103 din 115 unguri, 54 austrieci, 25 italieni, 10 germani, 5 francezi \u0219i 6 rom\u00e2ni, iar restul p\u00e2n\u0103 la 500 erau enoria\u0219i din localit\u0103\u021bile\/comunele afiliate.<br \/>\n\u00centre anii 1912-1916, 1918 \u0219i 1925-1927 Parohia va fi deservit\u0103 de la Bucure\u0219ti de pr. Anton Durcovici, viitorul Episcop romano-catolic.<br \/>\n\tActuala Biseric\u0103 Romano-Catolic\u0103 din Giurgiu a fost construit\u0103 \u00eentre anii 1930-1933 sub \u00eendrumarea preotului paroh Edmund Barciowschi, cu sprijinul comunit\u0103\u021bilor belgiene, italiene, franceze, germane, maghiare \u0219i austriece care lucrau \u00een portul Giurgiu. La 11 mai 1933 arhiepiscopul Alexandru Theodor Cisar a sfin\u021bit noul l\u0103ca\u0219 de cult.<br \/>\n\tHramul parohiei este celebrat \u00een ziua de 31 mai, s\u0103rb\u0103toarea Vizitei Sfintei Fecioare Maria la Elisabeta. Actualmente, Biserica este \u00eenscris\u0103 \u00een Lista monumentelor istorice din Rom\u00e2nia (cod LMI GR-II-m-B-14862).<br \/>\n\t\u00cenfiin\u021bat\u0103 la cererea muncitorilor veni\u021bi din \u021b\u0103ri catolice europene, la \u00eenceput austrieci \u0219i maghiari; cu timpul, odat\u0103 cu industrializarea ora\u0219ului Giurgiu, se vor ad\u0103uga \u0219i cet\u0103\u021beni belgieni, francezi, italieni \u0219i germani.<br \/>\n\t\u00cen urma colectiviz\u0103rii for\u021bate \u0219i a s\u0103r\u0103cirii satelor, foarte multe familii din Moldova au venit aici pentru a face \u0219coal\u0103 profesional\u0103 iar apoi s-au angajat pe \u0219antiere \u0219i fabrici. Statul a oferit locuin\u021be iar ei s-au stabilit \u00een Giurgiu pentru c\u0103 aici era criz\u0103 de muncitori. Dup\u0103 revolu\u021bia din 1989 marile \u00eentreprinderi au dat faliment. Lipsa locurilor de munc\u0103 i-a obligat s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103 sau s\u0103 plece la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate \u0219i astfel num\u0103rul catolicilor a sc\u0103zut sim\u021bitor cu fiecare an. \u00cen acest moment comunitatea catolic\u0103 din Giurgiu este format\u0103 din aproximativ 50 de familii \u00eensum\u00e2nd aproximativ 80 de credincio\u0219i majoritatea dintre ei fiind pensionari (fo\u0219ti muncitori pe \u0219antierul naval, la fabrica de textile sau la alte fabrici).<br \/>\n\tPe 31 mai 2023 \u00cenalt Preasfin\u021bitul Aurel Perc\u0103 a resfin\u021bit biserica.<\/p>\n<p><strong>Casa parohial\u0103<br \/>\n<\/strong>Construit\u0103 \u00een anul 1905 de c\u0103tre societatea cultural\u0103 Sf\u00e2ntul Stanislau din Budapesta, av\u00e2nd statutul de \u0219coal\u0103 mixt\u0103 cu predare \u00een limba maghiar\u0103, a func\u021bionat astfel p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1918. Apoi a devenit cas\u0103 parohial\u0103, statut pe care \u00eel are \u0219i ast\u0103zi. Av\u00e2nd o suprafa\u021b\u0103 de aproape 200 de metri p\u0103tra\u021bi, o temelie din c\u0103r\u0103mid\u0103 \u0219i pere\u021bi gro\u0219i, aceast\u0103 construc\u021bie nu are elemente de arhitectur\u0103 care s\u0103 o califice ca monument istoric. S-au luat probe din pere\u021bi, podeaua de lemn, c\u0103r\u0103mida din subsol \u0219i s-au analizat. Exper\u021bii \u00een cercetarea monumentelor istorice \u0219i conservarea acestora au descoperit \u00een toate probele prezentate existen\u021ba fungilor. Repara\u021biile la aceast\u0103 construc\u021bie veche de 120 de ani \u0219i cu problemele pe care le prezint\u0103, ar costa dublu dec\u00e2t o cas\u0103 nou\u0103. Se dore\u0219te construirea unei case parohiale noi dar procedurile sunt extrem de dificile din cauza birocra\u021biei \u0219i a lipsurilor financiare.<\/p>\n<p><strong>Cimitirul<\/strong><br \/>\nCimitirul catolic care se afl\u0103 pe \u0218oseaua Sloboziei num\u0103rul 3A a fost \u00eenfiin\u021bat \u00een anul 1853, cu acordul domnitorului Barbu \u0218tirbei \u0219i a prim\u0103riei ora\u0219ului Giurgiu la cererea comunit\u0103\u021bii parohiale \u0219i a Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucure\u0219ti reprezentat\u0103 de Preasfin\u021bitul Episcop Angelo Parsi. \u00cen anul 1910 p\u0103rintele paroh Carol Auner va cump\u0103ra \u00eenc\u0103 o jum\u0103tate de pogon care se va ad\u0103uga la cei 80 de st\u00e2njeni lungime \u0219i 24 l\u0103\u021bime. Va construi o cas\u0103 \u0219i o capel\u0103 cu clopotni\u021ba \u00een incinta cimitirului. Va planta copaci \u0219i va \u00eemprejmui cu gard cei 9350 metri p\u0103tra\u021bi de teren destinat credincio\u0219ilor catolici: rom\u00e2ni, germani, belgieni, italieni, austrieci, unguri, francezi, americani, polonezi&#8230; Se spune c\u0103 dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial ru\u0219ii au c\u0103lcat cu tancurile peste morminte \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u0219tearg\u0103 orice urm\u0103 a str\u0103inilor de pe aceste locuri.<br \/>\n\tAcolo trebuie construit\u0103 o capel\u0103. Pentru aceasta s-a realizat un proiect, s-a ob\u021binut autoriza\u021bie de construire, s-au c\u0103utat fonduri, dar pentru c\u0103 nu s-au g\u0103sit p\u00e2n\u0103 acum, proiectul este deocamdat\u0103 suspendat. Ca o ciud\u0103\u021benie a acestui demers, nu s-a putut ob\u021bine autoriza\u021bie pentru denumirea de capel\u0103 sau biseric\u0103 ci doar de anex\u0103 administrativ\u0103, \u00een certificatul de urbanism fiind precizat c\u0103 \u00een acel loc se poate construi popic\u0103rie, parcare, debarcader \u0219i altele asemenea&#8230;, c\u0103ci nu permite PUZ-ul&#8230;<br \/>\n<\/span><\/p>\n<\/div><ul class=\"ui--list list-bull parent-1\"><li class=\"child-1 total-1 ui--animation\"> <strong>Hramul parohiei:<\/strong> 31 mai, Vizita Sf. Fc. Maria <\/li>  <\/ul><h3 id=\"custom-title-h3-2\" class=\"ui--animation \" style=\"\"><strong>Preo\u021bi<\/strong><\/h3><ul class=\"ui--list list-bull parent-2\"><li class=\"child-1 total-1 ui--animation\"> <strong>Paroh:<\/strong> <a href=\"http:\/\/arcb.ro\/website\/arhidieceza\/parohii-si-cler\/preoti\/antalute-marius\/\">Pr. Marius Ant\u0103lu\u021be<\/a> <\/li>  <\/ul><h3 id=\"custom-title-h3-3\" class=\"ui--animation \" style=\"\"><strong>Cimitir<\/strong><\/h3><ul class=\"ui--list list-bull parent-3\"><li class=\"child-1 total-1 ui--animation\"> Cimitirul \u201eSf. Anton\u201d,Str. Sloboziei, nr 3 <\/li>  <\/ul><\/div><\/div> \n\n<\/div> \n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Biserica Vizita Sfintei Fecioare MariaStr. Hristo Botev 12, 080032 Giurgiu [vezi pe hart\u0103] 0744 970 108 Liturghii: * Duminica \u015fi \u00een s\u0103rb\u0103torile de porunc\u0103 orele 10:30 * \u00cen timpul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii orele L\/Ma\/V: 17:00 orele S: 09:00 Prezentare Scurt istoric \u00cen jurul anului 1848 se formeaz\u0103 la Giurgiu o mic\u0103 comunitate catolic\u0103, constituit\u0103 din muncitori austrieci [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"parent":2123,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/579"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=579"}],"version-history":[{"count":9,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/579\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":41617,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/579\/revisions\/41617"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2123"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=579"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}