{"id":1141,"date":"2016-07-12T21:32:22","date_gmt":"2016-07-12T21:32:22","guid":{"rendered":"http:\/\/arcb.ro\/website\/?page_id=1141"},"modified":"2020-01-11T21:42:55","modified_gmt":"2020-01-11T21:42:55","slug":"istoric","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/arcb.ro\/website\/arhidieceza\/arhidieceza-romano-catolica-de-bucuresti\/istoric\/","title":{"rendered":"Istoric"},"content":{"rendered":"
\n

Sf\u00e2ntul P\u0103rinte Papa Leon al XIII-lea, la 27 aprilie 1883, prin Scrisoarea apostolic\u0103 Praecipuum munus, a ridicat Vicariatul Apostolic al Valahiei la rangul de Arhiepiscopie cu re\u015fedin\u0163a \u00een Bucure\u015fti. Tot atunci a fost numit \u015fi primul titular al Arhidiecezei \u00een persoana Episcopului Ignatius Paoli din Congrega\u0163ia Pasioni\u015ftilor, care, din anul 1870, era Episcop de Nicopole \u015fi Administrator Apostolic al Valahiei. <\/p>\n

\u00cenfiin\u0163area Arhiepiscopiei a fost solicitat\u0103 de guvernul rom\u00e2n, tratativele fiind duse de Ion B\u0103l\u0103ceanu, ministrul Rom\u00e2niei la Viena, \u015fi a trezit o oarecare opozi\u0163ie din partea unor ziare din \u0163ar\u0103 \u015fi din partea Bisericii Ortodoxe. Printre realiz\u0103rile Arhiepiscopului Paoli trebuie men\u0163ionate deschiderea primului Seminar pentru formarea clerului diecezan, construirea Catedralei \u201eSf\u00e2ntul Iosif\u201d din Bucure\u015fti \u00eentre anii 1875-1884 \u015fi \u00eencoronarea primului rege al Rom\u00e2niei, Carol I, \u00een anul 1881. Pentru a avea banii necesari construirii Catedralei, acest curajos P\u0103stor a cutreierat Europa \u00een multe r\u00e2nduri, apel\u00e2nd la mila cre\u015ftinilor. A murit la Viena la 27 februarie 1885, iar r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele p\u0103m\u00e2nte\u015fti \u015fi se odihnesc \u00een Capela Cimitirului \u201eBellu-Catolic\u201d. <\/p>\n

Al doilea Arhiepiscop de Bucure\u015fti a fost Paul Iosif Palma, tot din Congrega\u0163ia Pasioni\u015ftilor, numit de Papa Leon al XIII-lea la 19 mai 1885. Deoarece r\u0103m\u0103seser\u0103 multe datorii b\u0103ne\u015fti de la predecesorul s\u0103u, Arhiepiscopul Palma a g\u0103sit cur\u00e2nd mul\u0163i binef\u0103c\u0103tori darnici, a achitat toate datoriile, a c\u0103utat s\u0103 \u00eempodobeasc\u0103 edificiul Catedralei si s\u0103 construiasc\u0103 Seminarul de l\u00e2ng\u0103 Catedral\u0103 (actualul Institut, ulterior transformat). A murit la Viena, la 2 februarie 1892.<\/p>\n

Timp de doi ani, Arhidieceza a fost condus\u0103 de Vicarul General P. Basilius Laureri, pasionist, numit de Sf\u00e2ntul Scaun \u00een calitate de Administrator Apostolic. <\/p>\n

Papa Leon al XIII-lea l-a numit la 14 ianuarie 1894 Arhiepiscop de Bucure\u015fti pe Otto Zardetti. Venit la Bucure\u015fti din patria sa, Elve\u0163ia, \u015fi-a c\u00e2\u015ftigat imediat simpatia Regelui Carol I \u015fi a personalit\u0103\u0163ilor din Bucure\u015fti. Dar, din p\u0103cate, a p\u0103storit Arhidieceza foarte pu\u0163in, demision\u00e2nd \u00een anul 1895. <\/p>\n

\u00cen scaunul iar\u0103\u015fi vacant, Sf\u00e2ntul P\u0103rinte a numit, pentru pu\u0163in timp, ca Administrator al Arhidiecezei, pe Episcopul de Ia\u015fi, elve\u0163ianul Dominique Jaquet. <\/p>\n

La 31 martie 1896, a fost numit Arhiepiscop de Bucure\u015fti Francisc Xaveriu de Hornstein, preot elve\u0163ian. Venit \u00een Bucure\u015fti, prima lui grij\u0103 a fost s\u0103-i recheme \u00een Arhidiecez\u0103 pe Fra\u0163ii \u015ecolilor Cre\u015ftine, s\u0103 reorganizeze \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul catolic. Era \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 un \u00eenceput, dup\u0103 ce Episcopul Angelo Parsi chemase, \u00een 1852, Surorile I.B.M.V. (Doamnele Engleze) ca s\u0103 se ocupe de formarea \u015fi educarea fetelor, iar \u00een 1861, \u00eencredin\u0163ase formarea b\u0103ie\u0163ilor Fra\u0163ilor \u015ecolilor Cre\u015ftine, retra\u015fi din Bucure\u015fti \u00een 1867. <\/p>\n

Cu banii l\u0103sa\u0163i de un mare binef\u0103c\u0103tor, Arhiepiscopul Hornstein a construit o \u015fcoal\u0103 nou\u0103 si o cas\u0103 pentru Fra\u0163ii \u015ecolari, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori \u015fi profesori, apoi a deschis alte 11 \u015fcoli \u00een Bucure\u015fti. Tot el a construit \u015fi a l\u0103sat succesorilor o nou\u0103 re\u015fedin\u0163\u0103 arhiepiscopal\u0103 (actuala Nun\u0163iatur\u0103 Apostolic\u0103). A murit \u00een Fran\u0163a, la 3 iunie 1905. <\/p>\n

Dup\u0103 o scurt\u0103 vacan\u0163\u0103 a Scaunului Episcopal, \u00een care Arhidieceza a fost condus\u0103 de Vicarul Capitular Joseph Baud, Sf\u00e2ntul P\u0103rinte Papa Pius al X-lea l-a numit Arhiepiscop, la 16 septembrie 1905, pe Raymond Netzhammer, c\u0103lug\u0103r benedictin, pe atunci Canonic onorar de Bucure\u015fti, rector al Colegiului Grecesc din Roma.<\/p>\n

Personalitate cu o cultur\u0103 foarte vast\u0103, cuno\u015ftea pe l\u00e2ng\u0103 teologie \u015fi matematic\u0103, fizic\u0103, istorie, chimie, geodezie, geografie, numismatic\u0103, arheologie. El a mutat Seminarul \u00een Palatul Arhiepiscopal (actuala Nun\u0163iatur\u0103), iar \u00een cl\u0103direa de l\u00e2ng\u0103 Catedral\u0103 (actualul Institut) a \u00eenfiin\u0163at o \u015fcoal\u0103 elementar\u0103 \u015fi un gimnaziu, ambele conduse de Fra\u0163ii \u015ecolilor Cre\u015ftine.<\/p>\n

\u00cen 1906, a chemat la Bucure\u015fti pe Surorile Sf\u00e2ntului Vincen\u0163iu de Paul, care au construit Sanatoriul \u201eSf\u00e2ntul Vincen\u0163iu de Paul\u201d (actualul Institut \u201eParhon\u201d). \u00cen 1909, a m\u0103rit \u015ecoala Fra\u0163ilor Scolari \u201eSf\u00e2ntul Andrei\u201d de pe strada C\u0103l\u0103ra\u015fi, construind un gimnaziu. A \u00eenfiin\u0163at Societatea Catolicilor din Bucure\u015fti \u015fi a publicat Revista Catolic\u0103, foarte apreciat\u0103 prin con\u0163inutul ei. Av\u00e2nd o frumoas\u0103 colec\u0163ie numismatic\u0103 din Dobrogea, a fost ales membru al Societ\u0103\u0163ii Numismatice Regale a Rom\u00e2niei.<\/p>\n

A construit pentru credincio\u015fii greco-catolici, o biseric\u0103, \u201eSf\u00e2ntul Vasile\u201d din strada Polon\u0103, care, \u00een 1926, devenind parohie, a trecut sub jurisdic\u0163ia Mitropolitului Greco-Catolic de Blaj. A construit Biserica \u201eSf\u00e2nta Elena\u201d din Bucure\u015fti \u015fi o \u015fcoal\u0103 \u00een Craiova. C\u0103l\u0103torind mult, a scris tot ceea ce socotea c\u0103 ar fi important de re\u0163inut pentru el \u015fi pentru al\u0163ii. Este, de asemenea, autorul unor studii importante \u00een domeniul arheologiei cre\u015ftine, al numismaticii \u015fi al antropologiei religioase. Dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, a avut foarte mult de suferit din cauza intrigilor, a invidiei \u015fi a calomniilor. La 15 august 1920, l-a consacrat la Bucure\u015fti pe Alexandru Th. Cisar ca Episcop de Ia\u015fi.<\/p>\n

\u00cen iulie 1924, dup\u0103 19 ani de p\u0103storire, i s-a cerut demisia din partea Sf\u00e2ntului Scaun \u015fi el a acceptat-o, animat de cuvintele care i-au fost deviza: \u201eIn verbo tuo\u201d. Apoi s-a retras \u00een Elve\u0163ia \u015fi a murit la Einsiedeln la 17 septembrie 1945.<\/p>\n

\u00cen 1924, Alexandru Cisar, Episcopul de Ia\u015fi, a fost numit \u015fi Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Bucure\u015fti. La 12 decembrie 1924, Episcopul Alexandru Th. Cisar a fost ridicat la rangul de Arhiepiscop de Bucure\u015fti, fiind \u00eensc\u0103unat \u00een mod solemn \u00een Catedrala \u201eSf\u00e2ntul Iosif\u201d din Bucure\u015fti, la 22 martie 1925. El a r\u0103mas ca Administrator Apostolic de Ia\u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de 5 iulie 1925 c\u00e2nd a fost numit noul episcop de Ia\u015fi, Mons. Mihai Robu. Arhiepiscopul Cisar, primul Arhiepiscop de Bucure\u015fti n\u0103scut \u015fi educat \u00een Rom\u00e2nia (Bucure\u015fti), s-a ocupat asiduu de formarea clerului indigen, primind c\u00e2t mai mul\u0163i seminari\u015fti. <\/p>\n

Cu consim\u0163\u0103m\u00e2ntul conducerii Catedralei \u015fi al Consiliului Administrativ Arhidiecezan, el a propus Sf\u00e2ntului P\u0103rinte Pius al XI-lea cedarea Palatului construit de Arhiepiscopul Hornstein ca sediu al Nun\u0163iaturii Apostolice \u015fi proprietate a Sf\u00e2ntului Scaun. \u00cen schimb, Arhidieceza a primit banii necesari pentru a construi actualul Palat Arhiepiscopal ce trebuia s\u0103 fie \u015fi sediul parohiei Catedralei \u015fi Seminar Arhidiecezan. \u00cen 21 decembrie 1926, aceast\u0103 cl\u0103dire a fost terminat\u0103, sfin\u0163it\u0103 de c\u0103tre Arhiepiscopul Cisar \u015fi dat\u0103 \u00een folosin\u0163\u0103. El a cump\u0103rat terenul de 35.000 mp \u015fi cl\u0103direa din Timi\u015ful de Jos, ca sediu de vacan\u0163\u0103 pentru seminari\u015fti. <\/p>\n

\u00cen 1927, a dob\u00e2ndit demnitatea de senator de drept \u00een Senatul Rom\u00e2niei, unde a vorbit \u015fi a ap\u0103rat de nenum\u0103rate ori drepturile \u015fi cauza catolicilor. La 7 iunie 1928, c\u00e2nd a s\u0103rb\u0103torit jubileul de 25 de ani de preo\u0163ie, Guvernul l-a decorat cu Marea Cruce a Ordinului \u201eCoroana Rom\u00e2niei\u201d. <\/p>\n

Tot \u00een 1928, a ob\u0163inut de la Ministerul Instruc\u0163iunii Publice \u201ejus publicitatis \u201c pentru dou\u0103 \u015fcoli elementare, pentru Gimnaziul \u015fi Liceul Arhiepiscopal din Bucure\u015fti. Atunci a m\u0103rit cl\u0103direa Liceului \u201eSf\u00e2ntul Iosif\u201d \u015fi a Gimnaziului \u201eSf\u00e2ntul Andrei\u201d. A \u00eemp\u0103r\u0163it Arhidieceza \u00een 5 decanate \u015fi a organizat Administra\u0163ia Arhidiecezan\u0103. Num\u0103rul seminari\u015ftilor a crescut la 66. A ob\u0163inut de la Guvern salariu din partea Statului pentru preo\u0163i. A construit biserici \u00een T\u00e2rgu Jiu, Giurgiu, Colilia (Dobrogea), Biserica Francez\u0103, cea de la Institutul \u201eNotre Dame de Sion\u201d, a renovat biserica din T\u00e2rgovi\u015fte, a construit capela de la Pitar Mo\u015f si cea a Maicilor din Br\u0103ila. Avea de g\u00e2nd s\u0103 construiasc\u0103 \u00eenc\u0103 trei biserici la periferia Bucure\u015ftiului, pentru o mai bun\u0103 pastora\u0163ie a credincio\u015filor din aceste zone ale Capitalei. A ob\u0163inut drept de publicitate pentru \u015fcolile parohiale din Craiova, Ploie\u015fti, Br\u0103ila, Turnu-Severin, Pite\u015fti. <\/p>\n

Dup\u0103 Concordatul dintre Rom\u00e2nia \u015fi Sf\u00e2ntul Scaun, Arhiepiscopia de Bucure\u015fti a fost ridicat\u0103 la rangul de Mitropolie, av\u00e2nd drept sufragane Episcopiile de rit latin: Alba Iulia, Ia\u015fi, Timi\u015foara \u015fi Oradea – Satu Mare. <\/p>\n

Nici via\u0163a Arhiepiscopului Cisar nu a fost scutit\u0103 de suferin\u0163e \u015fi, dup\u0103 1944, a \u00eent\u00e2mpinat multe necazuri. Astfel, constr\u00e2ns \u00een diferite feluri, a fost nevoit s\u0103-\u015fi dea demisia \u015fi a fost trimis cu domiciliu for\u0163at la Or\u0103\u015ftie, la m\u0103n\u0103stirea franciscan\u0103. De acolo a asistat neputincios la arestarea preo\u0163ilor s\u0103i, la suprimarea Bisericii Greco-Catolice, \u00een 1948, la simulacrele de procese, la expulzarea Nun\u0163iului \u015fi \u00eenchiderea Nun\u0163iaturii \u00een 1950. Arhiepiscopul Alexandru Th. Cisar a murit la Bucure\u015fti \u00een ziua de 7 ianuarie 1954. <\/p>\n

Dup\u0103 demisia for\u0163at\u0103 a Arhiepiscopului Cisar, Arhidieceza a fost \u00eencredin\u0163at\u0103 Episcopului de Ia\u015fi, Anton Durcovici, ca Administrator Apostolic. Numai dup\u0103 c\u00e2teva luni a fost arestat, la 26 iunie 1949, \u00een drum spre Pope\u015fti-Leordeni, unde trebuia s\u0103 confere Sf\u00e2ntul Mir. <\/p>\n

Pentru foarte pu\u0163in timp, a urmat Monseniorul Iosif Schubert, Episcop consacrat clandestin, parohul Catedralei \u201eSf\u00e2ntul Iosif\u201d. \u00cempreun\u0103 cu el au fost aresta\u0163i to\u0163i urma\u015fii desemna\u0163i de el: pr. Heronimus Meng\u00e9s, pr. Pojar Mathias, pr. Baltheiser Johann \u015fi pr. Heider Xaveriu.<\/p>\n

A urmat o perioad\u0103 cu multe fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri \u00een Arhidiecez\u0103. Ea a fost condus\u0103 c\u00e2\u0163iva ani de c\u0103tre Canonicul Stanislau Iovanelli, ca Vicar Capitular (\u20201962), apoi de c\u0103tre Mons. Francisc Augustin, ca Ordinarius Substitutus, p\u00e2n\u0103 la moartea sa, la 27 noiembrie 1983. <\/p>\n

La 1 decembrie 1983, preo\u0163ii Arhidiecezei l-au ales pe pr. dr. Ioan Robu, pe atunci Rector al Institutului Teologic din Ia\u015fi, ca Administrator Diecezan, apoi Sf\u00e2ntul P\u0103rinte Ioan Paul al II-lea l-a numit, la 25 octombrie 1984, Episcop – Administrator Apostolic de Bucure\u015fti. La 8 decembrie 1984, Mons. Robu a fost consacrat Episcop la Roma, \u00een Capela Paulin\u0103 din Vatican, de c\u0103tre E.S. Card. Agostino Casaroli, iar \u00een 1990 a fost numit Arhiepiscop Mitropolit de Bucure\u015fti. Instalarea solemn\u0103 \u00een Catedrala \u201eSf\u00e2ntul Iosif\u201d din Bucure\u015fti a avut loc \u00een ziua de 29 aprilie 1990, \u00een prezen\u0163a Arhiepiscopului Angelo Sodano, delegat al Sf\u00e2ntului P\u0103rinte Ioan Paul al II-lea. Excelen\u0163a Sa este al VII-lea Arhiepiscop de Bucure\u015fti. Pe 21 noiembrie 2019, Papa Francisc a acceptat renun\u0163area \u00cePS Ioan la oficiul de Arhiepiscop Mitropolit al Arhidiecezei, dup\u0103 ce Excelen\u0163a Sa a \u00eemplinit v\u00e2rsta canonic\u0103 de 75 de ani. Prin voin\u0163a Sf\u00e2ntului P\u0103rinte, Mons. Ioan Robu a r\u0103mas la conducerea Arhidiecezei ca Administrator Apostolic, p\u00e2n\u0103 la instalarea noului Arhiepiscop Mitropolit.<\/p>\n

Odat\u0103 cu acceptarea renun\u021b\u0103rii IPS Ioan, Papa Francisc a numit pe 21 noiembrie 2019 noul Arhiepiscop Mitropolit de Bucure\u0219ti \u00een persoana Mons. Aurel Perc\u0103, p\u00e2n\u0103 atunci Episcop Auxiliar la Ia\u0219i. Inaugurearea slujirii pastorale a noului Arhiepiscop de Bucure\u0219ti a avut loc pe 11 ianuarie 2020, \u00een Catedrala Sf\u00e2ntul Iosif.<\/p>\n

Patroana Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucure\u015fti este Preasf\u00e2nta Fecioar\u0103 Maria Neprih\u0103nit Z\u0103mislit\u0103.<\/span><\/p>\n<\/div><\/div><\/div> \n\n

\"\"<\/a><\/div>
\"\"<\/a><\/div><\/div><\/div> \n\n<\/div> \n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sf\u00e2ntul P\u0103rinte Papa Leon al XIII-lea, la 27 aprilie 1883, prin Scrisoarea apostolic\u0103 Praecipuum munus, a ridicat Vicariatul Apostolic al Valahiei la rangul de Arhiepiscopie cu re\u015fedin\u0163a \u00een Bucure\u015fti. Tot atunci a fost numit \u015fi primul titular al Arhidiecezei \u00een persoana Episcopului Ignatius Paoli din Congrega\u0163ia Pasioni\u015ftilor, care, din anul 1870, era Episcop de Nicopole […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"parent":1134,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1141"}],"collection":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1141"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1141\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3447,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1141\/revisions\/3447"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1134"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/arcb.ro\/website\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1141"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}