Faza sinodală diecezană în ARCB: Obiective și metoda de lucru

faza sinodala obiective

Faza sinodală diecezană în ARCB: Obiective și metoda de lucru

17 octombrie 2021 – 15 august 2022

„Să mergem împreună!” – Pentru o Biserică sinodală: comuniune, participare, misiune!

I. Deschiderea drumului sinodal

Trei momente importante la începutul parcursul sinodal:

1. Pe 10 octombrie 2021, în Bazilica Sfântul Petru din Vatican, în cadrul unei Sfinte Liturghii solemne, Papa Francisc a deschis oficial parcursul sinodal de trei ani dedicat sinodalității Bisericii. Cu acea ocazie, Pontiful își încheia omilia spunând: „Drum bun împreună! Să putem fi pelerini îndrăgostiți de Evanghelie, deschiși la surprizele Duhului Sfânt. Să nu pierdem ocaziile de har ale întâlnirilor, ale ascultării reciproce, ale discernământului. Să facem toate acestea cu bucurie, știind că, în timp ce îl căutăm pe Domnul, este El primul care vine în întâmpinarea noastră cu iubirea sa”.

2. Pe 17 octombrie 2021, Păstorul nostru, ÎPS Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de București, a deschis oficial Sinodul, la nivel local, în Catedrala Sf. Iosif, în spiritul comuniunii cu toate parohiile din Arhidieceză, printr-o Sf. Liturghie solemnă. În Scrisoarea pentru Anul Pastoral 2021-2022, ÎPS Aurel spune: „Parcurs sinodal înseamnă a merge împreună. Vom reflecta asupra valorii sinodalităţii şi asupra modalității de a o trăi real, având prezent faptul că mergem împreună pentru a atinge un scop”.

3. Pe 21 octombrie 2021 a avut loc inițierea primei etape pregătitoare în Arhidieceza de București. Aceasta s-a concretizat într-o reuniune menită să lanseze faza sinodală diecezană. A fost o întâlnire fructuoasă, cu multe intervenții și explicații concrete, iar ÎPS Aurel a încheiat întâlnirea cu următoarele cuvinte: „Vom merge împreună până la capăt!”

Dar cum ajungem „până la capăt” sau la „scopul” plin de surprize pe care ni le poate oferi Duhul Sfânt? Răspunsul este simplu: „mergând împreună”, luminați de Duhul Sfânt. Iar pe acest drum, pe care „mergem împreună”, sunt necesare câteva indicatoare sau obiective esențiale. Acestea ne vor ajuta să „mergem împreună” și cu întreaga Biserică Universală!


II. Principalele obiective care declină sinodalitatea:
ca formă, ca stil și ca structură a Bisericii

Pentru că suntem la început de drum, să ne oprim asupra punctului 2, din Documentul pregătitor. De fapt, vom încerca să răspundem la o întrebare:

  • „Cum se realizează astăzi acest «a merge împreună» la diferite niveluri (de la nivelul local la cel universal), permițând Bisericii să proclame Evanghelia?

Sau, altfel spus:

  • Ce pași ne îndeamnă Duhul să facem pentru a crește ca Biserică sinodală?

Pentru a aborda împreună această întrebare, este nevoie să ne punem în ascultarea Duhului Sfânt, care, ca și vântul, „suflă unde vrea; îi auzi sunetul, dar nu știi de unde vine, nici încotro merge” (In 3,8), rămânând deschiși la surprizele pe care, în mod sigur, le va pregăti pentru noi de-a lungul drumului.

Astfel se activează un dinamism care ne permite să începem să adunăm unele roade de convertire sinodală, care se vor maturiza progresiv. Este vorba de obiective de mare relevanță pentru calitatea vieții ecleziale și pentru desfășurarea misiunii de evanghelizare, la care toți participăm în virtutea Botezului și a Mirului.

Foarte important! De mare ajutor în parcursul nostru sinodal local ne vor fi Sacramentele inițierii creștine: Botezul, Mirul și Euharistia.
Tema propusă de ÎPS Aurel pentru Anul Pastoral „Temelia vieții creștine – Sacramentele inițierii creștine” se împletește frumos cu temele: Botezul –  participarea, Euharistia –  comuniunea și Mirul – misiunea.

N.B. Obiectivele de mare relevanță ale Sinodului sunt concentrate în opt puncte: ascultarea, participarea, comuniunea, misiunea, slujirea, mărturia, dialogul și deschiderea. Temele de actualitate de la fiecare punct în parte cuprind subiecte de orientare a procesului de consultare. Acestea pot fi îmbogățite, în funcție de situațiile noastre locale.

1. Ascultarea. Să ascultăm de Duhul Sfânt și de întregul Popor al lui Dumnezeu.

„Să rememorăm modul în care Duhul a condus drumul Bisericii în istorie și ne cheamă astăzi să fim împreună martori ai iubirii lui Dumnezeu”.

Teme de actualitate:

  • Ascultarea întregului Popor al lui Dumnezeu: a asculta ceea ce Duhul Sfânt spune Bisericii astăzi. Importanța rugăciunii;
  • Duhul Sfânt conduce Biserica;
  • Noi toți suntem instrumente ale Duhului Sfânt;
  • Toți suntem chemați să fim martori ai iubirii lui Dumnezeu acolo unde suntem.

2. Participarea. Implicarea tuturor celor care aparțin Poporului lui Dumnezeu – laici, consacrați și hirotoniți

„Să trăim un proces eclezial participativ și incluziv, care să ofere fiecăruia – îndeosebi celor care din diferite motive se află la periferie – oportunitatea de a se exprima și de a fi ascultat, pentru a contribui la construirea poporului lui Dumnezeu”.

Teme de actualitate:

  • Creștinul este omul speranței care stimulează încrederea, pansează rănile, știe să construiască punți, să lumineze mințile, să încălzească inimile;
  • Toți suntem membre vii și importante în Biserică;
  • Nimeni nu este exclus din viața unei comunități, fie că este mică, fie că este mare;
  • Pentru a înțelege glasul Poporului lui Dumnezeu, să-i căutăm pe cei care se află la „periferie”, să-i ajutăm să vorbească și să înțeleagă că și ei sunt foarte importanți în Biserică, dar și înaintea lui Dumnezeu.

3. Comuniunea. Toți avem un rol de jucat în discernerea și trăirea chemării lui Dumnezeu pentru Poporul Său

„Să recunoaștem și să apreciem bogăția și varietatea darurilor și a carismelor pe care Duhul le dăruiește în libertate, pentru binele comunității și în favoarea întregii familii umane”.

Teme de actualitate:

  • Deciziile pastorale ale Bisericii să aibă legătură cu voința lui Dumnezeu;
  • Trebuie să recunoaștem că Duhul Sfânt poate oferi daruri speciale unor persoane și grupuri, pe care nu toți le putem înțelege;
  • Să recunoaștem bogăția pe care grupurile carismatice o poate aduce Bisericii noastre locale;
  • Congregațiile religioase, grupurile carismatice, asociațiile, mișcările etc., nu trebuie să rămână concentrate asupra lor însele, ci să promoveze binele și creșterea comunității unde toate acestea sunt prezente. Toate carismele grupurilor respective pot fi valoroase numai atunci când sunt deschise spre comuniune.

4. Misiunea. Biserica există pentru a evangheliza

„Să experimentăm moduri participative de a exercita responsabilitatea în vestirea Evangheliei și în angajarea pentru a construi o lume mai frumoasă și mai locuibilă”.

Teme de actualitate:

  • În celebrările liturgice, laicii au un rol foarte important în proclamarea Cuvântului lui Dumnezeu. În acest sens, grupul de lectori din fiecare parohie, bine format, poate fi un exemplu pentru întreaga comunitate.
  • Redescoperirea Sfintei Scripturi în viața de familie – prin citirea în comun, în anumite momente, a unor fragmente sfinte.
  • Sfânta Scriptură este o sursă de inspirație, pentru fiecare om în parte, pentru a construi o lume mai frumoasă și mai locuibilă.
  • Ce îi împiedică pe cei botezați să fie activi în misiunea de evanghelizare? Ce domenii de misiune neglijăm în comunitățile noastre?

5. Slujirea. Autoritatea sau guvernarea în cadrul Bisericii noastre locale.

„Să examinăm modul în care sunt trăite în Biserică responsabilitatea și puterea, precum și structurile cu care sunt gestionate, făcând să se evidențieze și încercând să se convertească prejudecăți și practici deformate care nu sunt înrădăcinate în Evanghelie”.

Teme de actualitate:

  • Cel care a primit o responsabilitate (o misiune, o funcție etc.) în Biserică este conștient că este chemat la slujire, la jertfă, la sacrificii? Cum sunt puse în practică munca în echipă și coresponsabilitatea?
  • În biserică, asociații, grupuri, mișcări etc., insistăm în promovarea propriilor convingeri și păreri sau îl lăsăm pe Duhul Sfânt să lucreze?
  • Suntem înclinați să folosim mai mult autoritatea și impunerea sau să folosim îndemnul lui Cristos de a fi „blânzi și smeriți”?
  • Cum este încurajată participarea activă a credincioșilor la Sfânta Liturghie, la Adorația Euharistică, la momente de rugăciune, la respectarea sărbătorilor, etc.?

6. Mărturia. Implicarea Bisericii dincolo de propriile granițe

„Să acredităm comunitatea creștină ca subiect credibil și partener credibil în parcursuri de dialog social, vindecare, reconciliere, incluziune și participare, reconstruire a democrației, promovare a fraternității și a prieteniei sociale”.

Teme de actualitate:

  • În comunitatea noastră am identificat persoane care se implică în viața socială, culturală și politică; persoane care ar putea promova valorile creștine în societatea civilă?
  • Există o relație de amiciție între preoți și instituțiile locale ale statului?
  • Consiliul parohial este interesat de contactele Bisericii cu autoritățile statului?
  • Cum dialoghează Biserica noastră locală cu alte sectoare ale societății: sfera politicii, economiei, culturii etc.?

7. Dialogul. Să fim deschiși la dialog cu membrii altor comunități creștine, precum și cu alte grupuri sociale.

„Să regenerăm relațiile dintre membrii comunităților creștine, precum și dintre comunități și celelalte grupuri sociale, de exemplu, comunități de credincioși de alte confesiuni și religii, organizații din societatea civilă, mișcări populare etc.”

Teme de actualitate:

  • În comunitățile noastre încurajăm inițiativele de ordin ecumenic și dialog religios?
  • Care este relația noastră cu Biserica Ortodoxă locală? Dacă sunt obstacole, ce putem face pentru a le depăși?
  • Se urmărește sensibilitatea planului caritabil, în comunitățile noastre, ca punte de colaborare cu alte confesiuni, organizații civile etc.?
  • Membrii comunităților noastre sunt înclinați spre voluntariat?

8. Deschiderea. Să avem curajul să învățăm și de la alții!

„Să favorizăm valorizarea și aproprierea roadelor experiențelor sinodale recente la nivel universal, regional, național și local”.

Teme de actualitate:

  • Să avem curajul să privim și să învățăm din experiența altor dieceze, altor sinoade, altor realități ecleziale etc.
  • Biserica noastră locală este unică. Are o istorie unică, un teritoriu unic și credincioși unici! Ea poate crește frumos și cu ajutorul altor experiențe ecleziale!
  • Sinodul este un timp unic (astăzi se desfășoară, să nu-l pierdem!), special (se desfășoară în această perioadă marcată de pandemie) și sacru (să ne rugăm împreună; să reflectăm împreună; să credem împreună; să mergem împreună).

Pentru a folosi aceste obiective ca indicatoare, este esențială o metodă de lucru.


III. Metoda de lucru – Procesul de consultare
Pași importanți din drumul sinodal în ARCB

  1. Pr. Daniel Bulai, Vicar Episcopal pentru activitatea pastorală, este numit de către Păstorul Arhidiecezei Referent Diecezan (cf. Vademecum, 4.4.1).
  2. La nivel diecezan s-a constituit echipa sinodală, formată din următoarele persoane:
  • Andreea Vochin –  secretar al echipei şi persoană de contact cu tineretul;
  • Cristiana Trefaş – persoană de contact cu familiile;
  • Claudiu Roznovsky – persoană de contact cu asociaţiile, mişcările şi comunităţile laice;
  • Cristina Mareş – persoană de contact cu școlile, mişcările şi grupurile carismatice;
  • Andreea-Maria Mihoc – persoană de contact cu membrii Institutelor de viaţă consacrată;
  • Andrei Dumitrescu – persoană de contact cu parohiile.

„Membrii echipei sinodale diecezane pot cuprinde reprezentanți din parohii, mișcări, slujiri diecezane și comunități religioase. Ei pot fi convocați ca organ consultativ și de lucru pentru persoana de contact la nivel diecezan” (Vademecum).
N.B. Echipa (sau o persoană din echipă) poate fi invitată la întâlnirile din parohii sau din decanate.

  1. Cunoașterea, în primul rând, de către toți preoții diecezani și călugări a documentelor: Documentul pregătitor și Vademecum.  Aceste documente oferă informații despre actualul Sinod și orientări pentru organizarea procesului de consultare.
  1. Plecând de la Documentul pregătitor și Vademecum putem organiza, deja, întâlniri:
    • la nivel parohial, cu consiliul parohial;
    • la nivelul comunităților religioase, al școlilor, al mișcărilor, al asociațiilor, al grupurilor etc.
    • la nivel decanal, cu preoții;
  1. În comunitățile parohiale:
    • În fiecare duminică și sărbătoare, la „Rugăciunea Credincioșilor”, se recomandă să se facă cel puțin o invocație referitoare la Sinod;
    • Duminica, după Sfânta Liturghie principală, li se poate explica credincioșilor ce înseamnă: participare, comuniune, misiune
    • Cu ocazia anumitor întâlniri, să se recite în grup Rugăciunea pentru Sinod. Această rugăciune se poate folosi și în timpul Adorației Euharistice.
    • În această etapă sinodală locală să încercăm să convocăm, de câteva ori, un grup mai mare de credincioși pentru o cateheză despre temele Sinodului. Să le oferim credincioșilor posibilitatea de a se exprima și public! Se poate, acolo unde grupul este mai mare, să se lucreze și în grupuri mici. Întâlnirile pot fi și pe categorii: tineri, familii, persoane de vârsta a treia, persoane consacrate;
    • Să ne folosim de tehnologia modernă pentru a transmite credincioșilor teme, provocări, mesaje etc.
    • Cu diferite ocazii (de exemplu, la sfințirea caselor, la Prima Vineri din lună, la telefon cu o persoana bolnavă sau cu o persoană nepracticantă etc.) să încercăm să descoperim noile așteptări ale credincioșilor de la Biserica de astăzi.
  1. În fiecare parohie:
    • Consiliul parohial poate avea un rol esențial pentru a trăi comuniunea, participarea, misiunea cu întreaga comunitate parohială.
    • Credincioșii din Consiliul parohial pot deveni mâna întinsă a Bisericii, acolo unde, eventual, preotul nu poate să ajungă!
    • Părintele paroh să aibă în vedere ca până pe 15 iulie 2022, împreună cu Consiliul parohial, să facă un rezumat scris asupra roadelor „drumului sinodal parohial”.
  1. În fiecare decanat:
    • Părintele decan, la întâlnirile lunare cu preoții, să aibă în vedere, ca pe lângă momentul de rugăciune, să fie prezentate și analizate diferite subiecte propuse pentru Sinod.
    • Părintele decan se va ocupa să adune rezumatele, care trebuie să fie încheiate până la 15 iulie 2022, din parohiile din decanatul propriu, să le analizeze, eventual cu preoții din propriul decanat, și apoi să le predea Părintelui Referent Diecezan.
  1. În cazul Comunităților religioase (mănăstirilor), al școlilor catolice, al mișcărilor, al asociațiilor, al grupurilor din Arhidieceză, este foarte important ca acestea:
    • să participe la procesul sinodal local, analizând în comunitățile proprii obiectivele Sinodului;
    • apoi, să colaboreze în mod direct cu părinții parohi din teritoriul unde se află;
    • Rezumatul lucrărilor din aceste grupuri, școli și din Comunitățile religioase va fi predat echipei sinodale (persoanelor responsabile pe sectoare).

Închei această prezentare cu un fragment din Mesajul Pastoral al ÎPS Aurel Percă:

„Această etapă ne privește pe toți și este cea mai angajantă, deoarece se caracterizează prin consultarea și ascultarea întregii Arhidieceze: a preoților, a persoanelor consacrate, a credincioșilor laici, a membrilor asociațiilor și organismelor pastorale; de remarcat faptul că Papa Francisc ne cere să-i ascultăm și pe cei care trăiesc mai departe de Biserică sau se simt excluși din Biserică”.

29 octombrie 2021, București

Pr. Daniel Bulai
Referent Diecezan

Hits: 415

Share the Post