ÎPS Aurel Percă, intervievat de Catholic News Agency: „Biserica trebuie să formeze generația «post-Covid-19»”
Pe 21 februarie 2021, ÎPS Aurel Percă a fost intervievat de Catholic News Agency. Oferim o traducere a interviului original publicat în limba engleză, care poate fi citit aici.
Arhiepiscop catolic român: Biserica trebuie să formeze generația „post-COVID-19”
Arhiepiscopul Aurel Percă nu și-a condus niciodată arhidieceza în vremuri normale. El a fost instalat ca Arhiepiscop Mitropolit de București la 11 ianuarie 2020, cu puțin timp înainte ca pandemia de coronavirus să înghită România.
În primul său an de funcție, arhiepiscopul de 69 de ani s-a confruntat cu obstacole uriașe în a-și cunoaște arhidieceza, care acoperă peste 56 000 km², incluzând nu numai capitala României, ci și o mare parte din sudul țării.
Într-un interviu din 21 februarie cu Catholic News Agency (CNA), Arhiepiscopul Percă a recunoscut că primele sale 12 luni ca arhiepiscop au fost „destul de grele”. El nu a putut să introducă un „program pastoral concret” sau să întâlnească atât de mulți membri ai turmei sale pe cât și-ar fi dorit, din cauza restricțiilor datorate COVID-19.
Totuși, el este recunoscător că a reușit să ajungă la oameni prin Liturghiile sale transmise în direct de la Catedrala Sf. Iosif din București, care au fost transmise și la Televiziunea Română.
„Astfel, mesajele mele au putut ajunge la un număr mult mai mare de credincioși catolici, și nu numai, atât din țară, cât și din străinătate”, a afirmat el.
„Însă a fost foarte greu să comunic cu ei, având o biserică goală înaintea ochilor și adresându-mă unor bănci goale – acolo unde de obicei te intersectezi cu privirea credincioșilor.”
România, o națiune de 19 milioane de locuitori, care se învecinează cu Ucraina, Moldova, Bulgaria, Serbia și Ungaria, are una dintre cele mai mari rate de sărăcie din Uniunea Europeană. Aceasta a înregistrat peste 20.000 de decese datorate COVID-19, începând cu 24 februarie, potrivit Centrului de Resurse pentru Coronavirus Johns Hopkins.
„În perioada stării de urgență, timp de trei luni, am celebrat o Sfântă Liturghie în Catedrală în fiecare săptămână, de regulă vinerea, pentru victimele coronavirusului, pentru bolnavii din spitale, dar și pentru personalul medical și sanitar”, a reamintit Arhiepiscopul, care a fost ales Președinte al Conferinței Episcopilor din România în septembrie 2020.
„A fost un mod de a mă solidariza cu toți cei afectați de Covid-19 și de a fi alături de cei care au pierdut pe cineva din familiile lor.”
Aurel Percă s-a născut la 15 august 1951, în Săbăoani, în vestul Moldovei. A fost hirotonit preot în 1979 la Iași (pronunțat „Yash”), al doilea oraș ca mărime din România. A studiat la Roma, obținând diplome în Teologie Orientală și Teologie Morală.
Din 1989 până în 1994, a fost Rector al Seminarului Major din Dieceza de Iași și ulterior Vicar General. În 1999, a fost numit Episcop Auxiliar al diecezei. Deținea în această funcție atunci când Papa Francisc a făcut vizita sa de trei zile în România în mai 2019, care a inclus o oprire la Iași.
Arhiepiscopul Percă a declarat pentru CNA că a găsit un răgaz în a doua jumătate a anului 2020, atunci când starea de urgență s-a relaxat. Dar, pe măsură ce călătorea în jurul arhidiecezei sale, nu a putut să se întâlnească cu toți cei cu care a dorit.
„Aceasta, pentru că între timp a scăzut numărul participanților la celebrări de teama unei eventuale contaminări”, a explicat el.
„Mă preocupă încă faptul că nu am putut să întâlnesc în comunitățile Arhidiecezei copii, tinerii, asociațiile, să vizitez grădinițele și școlile noastre cu profil teologic.”
La fel ca mulți lideri ai Bisericii din Europa, Arhiepiscopul Percă își face griji că pandemia va avea un impact pe termen lung asupra participării la Liturghie.
„În momentul de față este greu de făcut o prognoză despre modul cum va arăta Biserica locală din Arhidieceza de București după perioada de coronavirus. Perspectivele indică spre o scădere a prezenței credincioșilor în biserici pentru celebrările liturgice”, a comentat acesta.
„Mă tem că teama provocată de pandemie, pentru mulți din diferitele categoriile de credincioși, se va prelungi în timp, iar ei vor găsi că este mai ușor să urmărească celebrările din casele lor, așezați comod în fotolii, decât să înfrunte, de multe ori destul de anevoios, distanța până la biserici.”
„În acest fel, va trebuie să facem o dublă muncă pastorală și să găsim modalitățile cele mai eficace pentru catehizarea și evanghelizarea lor.”
Arhiepiscopul a subliniat, însă, că va încuraja în continuare oamenii să se întoarcă la biserică.
„Oricum, insistăm asupra întăririi comunității și afirmării prezenței fizice la celebrările Liturghiilor și ale diferitelor Sacramente, fără de care lipsește un suport de bază pentru trăirea credinței”, a spus Arhiepiscopul.
„Cred că vor fi de mare folos mijloacele tehnice pentru comunicare, dar acestea nu vor suplini niciodată prezența fizică, și mă gândesc, în primul rând, la activitățile pastorale, educative, catehetice cu tinerii și copiii.”
Catolicismul este o credință minoritară în România, unde aproximativ 80% din populație aparține Bisericii Ortodoxe Române. Catolicii reprezintă aproximativ 5% din populație, având atât comunități de rit latin, cât și comunități de rit bizantin.
Biserica Greco-Catolică română este una dintre cele 23 de Biserici Catolice Orientale autonome aflate în deplină comuniune cu Roma. Conducătorul acesteia, Cardinalul Lucian Mureșan, este unul dintre cei doar patru lideri catolici din întreaga lume care dețin titlul de „Arhiepiscop Major”.
Arhiepiscopul Percă a afirmat că, în general, relațiile dintre catolici și creștinii ortodocși români sunt cordiale, atât la nivel local, cât și între ierarhi.
„Oamenii trăiesc în bună înțelegere în comunitățile lor, muncesc împreună, sunt multe căsătorii mixte” a spus el.
„Când este vorba de drepturile Bisericii, indiferent de confesiune, toți se solidarizează pentru apărarea principiilor care garantează drepturile și libertatea de exercitare a cultului.”
Cu toate acestea, există provocări, unele dintre ele legate de era comunistă, care a durat între 1947 și 1989.
„Există, din păcate, și situații punctuale în care ortodocșilor care intră și se roagă într-o biserică catolică li se reproșează acest lucru de către unii preoți ortodocși, iar catolicilor care vor să fie nași la botez sau nuntă ortodoxă li se cere să treacă la Biserica Ortodoxă; sau într-o căsătorie mixtă în Biserica Ortodoxă, apare solicitarea ca partea catolică să fie rebotezată”, a spus Arhiepiscopul.
„Relații mai tensionate pe scară mai largă sunt în Transilvania, unde încă nu s-a rezolvat retrocedarea bunurilor care au aparținut Bisericii Greco-Catolice, bunuri care au fost confiscate de guvernul comunist în 1948, odată cu scoaterea în afara legii a Bisericii Greco-Catolice din România, și predate Bisericii Ortodoxe Române.”
Însă Arhiepiscopul Percă a subliniat că, în ciuda acestor probleme, legăturile ecumenice au fost pozitive.
„La nivel ierarhic, există contacte între episcopi, schimburi de urări și mesaje la marile sărbători și evenimente de ambele părți, participare comună la diferite evenimente naționale, regionale și chiar locale din partea preoților”, a afirmat.
„Dorința din partea Bisericii Catolice de ambele rituri este a cultiva un spirit ecumenic sănătos, ceea ce este în avantajul tuturor, credincioși, preoți și ierarhi.”
Arhiepiscopul privește deja înainte, spre epoca post-coronavirus, când va guverna o arhidieceză mult schimbată față de cea pe care a moștenit-o de la predecesorul său, Arhiepiscopul Ioan Robu, care a slujit aici din 1983 până în 2019.
„S-a auzit frecvent, încă din momentul de vârf al crizei provocate de pandemia de coronavirus, că după această criză, lumea nu va mai fi așa cum a fost, că va trebuie să fim mai responsabili față de cei din jurul nostru și de mediul înconjurător, că va trebui să simțim solidaritatea dintre oameni ca o prioritate”, a spus Arhiepiscopul Percă.
„Eu cred că va fi greu ca pe termen scurt să realizăm aceste idealuri. Cred că este nevoie de formarea unei generații «post-Covid-19» care să instaureze un alt gen de raporturi între oameni.”
ÎPS Percă a continuat: „Aici simt eu o provocare deosebită și pentru modul cum Biserica va putea implementa și propune diferite acțiuni pastorale pentru misiunea în rândul poporului credincios, ținând cont de faptul că de multe ori aceste intervenții trebuie corelate și cu demersurile pe care le fac celelalte culte, dar și cu demersurile societății civile.”
„În România se privește cu multă speranță spre Biserică. Dar multe intervenții din partea Statului par să contracareze eficacitatea sa: de exemplu, tendința eliminării predării Religiei în școli, impunerea în programele școlare a educației sexuale, fără consultarea în prealabil a asociațiilor de familii, a cultelor, îngrădind astfel libera alegere a familiilor de a alege ceea ce consideră că este bine pentru copiii lor, libertate garantată de Constituția României.”
Arhiepiscopul a adăugat că Biserica trebuie să lucreze pentru o schimbare culturală fundamentală.
„Mă întreb, așadar, cum putem pregăti generația tânără pentru perioada «post-Covid-19»? Trebuie să schimbăm orientarea culturală de fond; mai înainte de toate, noi, creștinii, cultivând un simț de responsabilitate foarte puternic”, a reflectat acesta.
„Fără conjugarea tuturor forțelor, atât din partea confesiunilor, dar mai ales fără o susținere a a Statului – cu legi corecte – vom ajunge la o situație de conflict permanent. Eu sper ca în România, ca și în lumea întreagă, să se ia în considerație puterea pe care credința o poate aduce pentru reînnoirea lumii.”
El a menționat că deja catolicii se întorc în bisericile din Arhidieceza de București, pe măsură ce numărul de noi cazuri de coronavirus continuă să scadă după perioada de vârf din noiembrie anul trecut, iar guvernul deschide centre de vaccinare în toată țara.
„Înainte de pandemia de coronavirus, participarea la celebrări în biserici era între 50-60%. În ciuda reținerii pe care o au pentru moment unii credincioși, un număr tot mai mare de credincioși au revenit în biserici, uneori luând parte la Sfânta Liturghie din afara incintei bisericilor, înfruntând temperaturile joase din iarna aceasta”, a spus Arhiepiscopul.
„Credincioșii din Arhidieceza de București, și nu numai, știu că sprijinul, speranța și scăparea lor este Biserica.”
„Deci, adresez o încurajare tuturor credincioșilor catolici din alte părți ale lumii să aibă curajul trăirii credinței în sânul comunităților parohiale de care aparțin.”
Hits: 320