Joia Sfântă, 2020: ÎPS Aurel Percă – Scrisoare către preoții Arhidiecezei de București

SCRISOARE CĂTRE PREOȚII ARHIDIECEZEI DE BUCUREȘTI
cu ocazia Joii Sfinte – Ziua Sfintei Preoții
9 aprilie 2020

“Atât de mult am dorit să mănânc Paștele acesta cu voi” (Lc 22,15)

Iubiți confrați întru preoție,

Vreau să pornesc de la aceste cuvinte ale evanghelistului Luca, pentru a vă spune că am dorit mult să celebrez cu Sfințiile Voastre anul acesta Liturghia Crismei, preludiu al Triduum-ului pascal, acum când sunt la începutul slujirii mele episcopale în Arhidieceza de București dar, din păcate, nu este posibil, pentru că nu va fi „obișnuita” Joia Sfântă din anii trecuți, și nu putem să ne adunăm în mod solemn și public pentru a celebra toți împreună amintirea darului Sfintei Preoții, ca dar de predilecție a Celui Atotputernic și ca slujire a poporului lui Dumnezeu.

Joia Sfântă este sărbătoarea Preoției, pentru că tocmai în această zi, la Cina de taină,  Cristos a instituit sacramentul Preoției și al Euharistiei.

În ziua sărbătorii preoției noastre ne amintim de ungerea primită în momentul hirotonirii sacerdotale. În acea zi episcopul ne-a uns cu Sfânta Crismă palmele mâinilor noastre, iar episcopul a primit pe cap această ungere.

Ungerea înseamnă puterea Duhului Sfânt, pe care orice preot o primește pentru a celebra Euharistia; episcopul primește puterea Duhului Sfânt pentru a conduce  Biserica lui Dumnezeu, pentru a veghea asupra celebrării Euharistiei, pentru a învăța și a încuraja, pentru a avea grijă de oameni în sacramentul reconcilierii, pentru a edifica Biserica, ca o comunitate de iubire, în care Vestea cea bună este anunțată și realizată prin slujirea multiplă specifică episcopului.

Cristos apare în liturgia zilei în tripla sa ungere: de Profet, Preot și Rege mesianic. Noi toți participăm din ungerea sa. Nu ne este dat anul acesta să retrăim nici acest moment al binecuvântării uleiurilor, care se folosesc la ungerea catehumenilor în Botez, a celor botezați cu ocazia miruirii, a candidaților la preoție și la episcopat în momentul hirotonirii lor și, în sfârșit, la ungerea bolnavilor în boala lor.

Nu este posibil ca în această zi să exprimăm vizibil fraternitatea noastră sacramentală care leagă pentru totdeauna pe toți membrii prezbiteriului diecezan în jurul episcopului, fie în celebrarea euharistică cât și în întâlnirea plină de bucurie a agapei frățești.

Când pandemia va înceta, vom stabili o zi în care să ne adunăm și vom face sărbătoarea Preoției noastre împreună cu reînnoirea promisiunilor din ziua hirotonirii.

Dragi confrați,

Neputând să ne întâlnim în ziua care amintește instituirea Sfintei Preoții, după frumoasa noastră tradiție, doresc să îndrept către Sfințiile Voastre acest Mesaj pentru a vă exprima apropierea mea și recunoștința pentru tot ceea ce faceți în favoarea poporului creștin care vă este încredințat.

Este frumos ca un păstor să simtă dorința de a sta cu oamenii, mai ales în timpuri de încercare, totuși, tocmai pentru binele persoanelor și al familiilor, pentru a nu favoriza ocazii de răspândire a epidemiei, acceptăm cu o oarecare suferință limitările impuse vieții liturgice și activităților pastorale precum și întâlnirilor cu credincioșii.

În aceste zile de criză slujirea noastră preoțească nu s-a întrerupt, ba chiar încerc să sper, că în cele din urmă va ieși mai întărită și mai motivată.

Și programul meu de vizitare a comunităților parohiale a trebuit să fie suspendat, dar abia aștept revenirea situației la normal pentru a vă vizita în locurile unde vă desfășurați slujirea pastorală.

Cred că Preoția noastră a avut ocazia să se interiorizeze în această perioadă de criză provocată de coronavirus și am putut să privilegiem unele dimensiuni care uneori, în frenezia datoriilor, riscau să fie neglijate. Preoția noastră a devenit mai „creativă” prin faptul că am căutat să asigurăm prezența, sfatul și mângâierea pentru oamenii încredințați păstoririi noastre și am încercat să fim în casele lor prin mijloacele de comunicație moderne.

Tuturor Vă mulțumesc din inimă pentru slujirea și toate eforturile făcute!

Sper, de asemenea, că aceste zile, cu povoara restricțiilor, ne-a ajutat să redescoperim și esențialul identității noastre de preoți, oameni aleși de Dumnezeu și configurați sacramental lui Cristos Marele Preot și Cap, pentru a fi prezența sa de sfințire în mijlocul poporului său.

Acest lucru se realizează în modul cel mai sublim în celebrarea Euharistiei: acționând „in persona Christi”, în puterea Sfântului Duh, realizăm transformarea pâinii și a vinului în Trupul și Sângele Domnului și astfel facem prezentă și oferim Tatălui Jertfa Fiului său unind-o cu cea Bisericii.

În aceste zile, celebrând singuri, am putut percepe mai mult ca oricând adevărul și profunzimea misterului și slujirii euharistice pe care Cristos a pus-o în mâinile noastre. Credincioșii nu pot fi prezenți la Sfânta Liturghie din punct de vedere fizic, dar noi, uniți cu Cristos Capul, îi reprezentăm înaintea lui Dumnezeu, uniți cu Cristos Preotul, aducem Tatălui jertfa lor spirituală.

Iar acest lucru este valabil și pentru Liturgia Orelor. Este adevărat că suntem chemați să ne rugăm pentru persoanele care sunt încredințate slujirii noastre preoțești, pentru Biserică și pentru lume, dar este la fel de adevărat că, fiind uniți cu Cristos Capul, adunăm și prezentăm Tatălui rugăciunea întregului său popor.

Dragi confrați,

Aceste timpuri de pandemie ne cer credință și putere pentru a recunoaște puterea Învierii lui Cristos chiar și înlăuntrul slăbiciunii și al morții, capacitatea de a răspunde oamenilor la toate frământările lor. Amintiți-vă de cuvintele profetului Isaia aplicate la Isus și la misiunea pe care am primit-o cu darul Sfintei Preoții: „Duhul Domnului este asupra mea: pentru aceasta m-a uns să duc săracilor vestea cea bună” (Lc 4,17). Vestea cea bună, anul acesta, pe care o putem împărtăși cu toții, este adevărul Învierii.

Va fi un Paște „cu ușile închise”: oameni închiși în case pentru a respecta normele de precauție și de evitare a noi contaminări; liturghii, de asemenea, cu „ușile bisericilor închise”, în streaming, pentru același motiv. Și cu toate acestea Isus Înviat va intra în inimi, în care, va aduce tuturor lumină, pace și speranță.

Luminați de această lumină a Paștelui, Vă îndemn să duceți parfumul lui Cristos cel Înviat în durerea, singurătatea, mizeria atâtor frați și surori de ai noștri, dând la o pare piatra grea de pe suflete, pentru a face să intre Lumina Celui Înviat!

Și ca un gest concret, spuneți tuturor ca în fiecare casă să fie aprinsă în Noaptea de Paști o lumânare, semn al luminii lui Cristos cel înviat și simbol al speranței care luminează în „întunericul” pe care îl traversăm.

Invoc asupra Sfințiilor Voastre și a credincioșilor pe care îi păstoriți binecuvântarea lui Dumnezeu prin mijlocirea Preacuratei Fecioare Maria și a Fericitului Vladimir Ghika, și Vă spun tuturor:

Sărbători binecuvântate și fericite!

Cristos a înviat! Aleluia!

Al vostru confrate și păstor,

† Aurel Percă
Arhiepiscop Mitropolit de București

Hits: 16